„Contrabandă altruistă” sau acuzație forțată? Raed Arafat răspunde cu documente în dosarul elicopterului
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, respinge ferm acuzațiile de contrabandă formulate de procurorul militar Marius Cătălin Strîmbei și aduce în spațiul public o serie de documente oficiale care, susține el, demonstrează legalitatea întregii proceduri de preluare a unui elicopter în 2017.
Într-un punct de vedere amplu, Arafat califică acuzația drept o construcție lipsită de logică juridică, folosind o formulare care a stârnit deja reacții: „o veritabilă «contrabandă altruistă», concept care nu are nimic în comun cu rațiunile dreptului penal”, a declarat acesta.
Apărare construită pe corespondență oficială
Arafat insistă că toate demersurile privind introducerea în țară a aeronavei au fost făcute transparent, cu implicarea instituțiilor statului. El precizează:
„Având în vedere solicitările repetate de informații cu privire la dosarul penal (…), formulez prezentele precizări în calitate de persoană pusă sub acuzare, în exercitarea dreptului legitim la apărare”, a transmis șeful DSU.
Potrivit acestuia, Inspectoratul General de Aviație (IGAv) a cerut încă din 2017 clarificări oficiale de la autoritățile vamale:
„Au fost solicitate îndrumări explicite cu privire la procedura aplicabilă (…) iar toate demersurile au fost realizate întocmai, în conformitate cu indicațiile autorităților competente”, susține Arafat.
Documentele prezentate includ:
„Contrabanda presupune clandestinitate”
Un punct central al apărării este contradicția pe care Arafat o vede între acuzație și faptele documentate:
„Contrabanda presupune, prin definiție, clandestinitate. A vorbi despre o pretinsă «contrabandă» realizată prin corespondență oficială (…) echivalează cu o distorsionare evidentă a realității”, afirmă Raed Arafat.
Context instituțional și delimitare de responsabilitate
Șeful DSU subliniază că, la momentul aducerii elicopterului, în 2017, nu avea control direct asupra IGAv
„De asemenea, este esențial să se precizeze clar că elicopterul a fost adus în anul 2017, într-o perioadă în care IGAv nu se afla integral în coordonarea mea. Cu atât mai mult, aspectele administrative invocate în cauză nu intrau în coordonarea mea la acel moment, acestea intrând în sfera mea de coordonare doar începând cu anul 2020, în urma modificărilor aduse prin ordonanță de urgență.
Totodată, este necesar să se arate în mod clar că, potrivit cadrului legal aplicabil, contractele de asigurare, polița, ordonanțările și celelalte documente aferente unor asemenea proceduri nu se semnează de către secretarul de stat. Aceste proceduri se derulează la nivelul IGAv, conform competențelor stabilite de legislația în vigoare. În aceste condiții, indiferent de situația de fapt sau de interpretarea juridică ce s-ar încerca a fi dată acestor operațiuni, includerea mea într-o astfel de construcție de răspundere apare ca fiind exagerată și lipsită de un fundament real”, precizează Raed Arafat.
Arafat invocă și o decizie anterioară a Direcției Naționale Anticorupție:
„Potrivit soluției de clasare dispuse de DNA, au fost înlăturate suspiciunile privind existența unei mite sau a unui abuz în serviciu”, susține el, sugerând că actuala acuzație ignoră concluzii deja stabilite.
Acuzații de „rea-credință”
În final, șeful DSU merge mai departe și pune sub semnul întrebării motivația anchetei:
„Prin urmare, plasarea mea într-o schemă de presupusă răspundere penală pentru activități administrative aferente unei perioade în care acestea nu se aflau în coordonarea mea și care, în plus, nu intrau în competența mea directă de semnare sau aprobare, nu are suport factual real.
În mod inevitabil, concluzia care se desprinde este că nu se urmărește stabilirea unei răspunderi juridice în baza unor fapte concrete, ci denigrarea cu orice preț atât a persoanei și a imaginii mele, cât și a activității DSU, pe baza unor acuzații prestabilite. Un asemenea demers depășește limitele unei anchete obiective și ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor de legalitate, proporționalitate și bună-credință”, afirmă Arafat.
El concluzionează că scopul ar fi unul de imagine:
„Nu se urmărește stabilirea unei răspunderi juridice (…), ci denigrarea cu orice preț atât a persoanei și a imaginii mele, cât și a activității DSU”, a transmis acesta.
Dosarul deschis de procurorul Marius Cătălin Strîmbei nu este primul episod tensionat între acesta și șeful DSU. Cazul rămâne în atenția publică, iar clarificările promise de Arafat depind acum de analiza procurorilor și, eventual, de instanță.