Bilanțul, ca un cenaclu…

Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea a găzduit, în 19 decembrie 2015, un eveniment cu valențe multiple. Societatea Culturală „Anton Pann” și-a onorat președintele, pe Nicu Cismaru, iar acesta s-a prezentat la întâlnire cu a treia sa apariție editorială, o frumoasă carte de poezii. Motivul principal al evenimentului fiind, un bilanț al societății făcut cu majoritatea membrilor, de față, și cu o largă expunere publică – manifestarea fiind înregistrată și difuzată pe canalul televiziunii locale „Etalon”.

Totul s-a desfășurat pe un scenariu anticipat- în 14 decembrie, în același loc desfășurându-se „Medalion 50” dedicat poetului Ilorian Păunoiu. Atunci participasem la un cenaclu cu de toate: recitări, evocări, laudatio, muzică, diplome, fotografii, înregistrări TV, cu invitați, de aproape și de departe.
Nicu Cismaru și-a lansat volumul „Resturi de paradis”. Volumul său de poezie s-a adunat din talent și din tezaurizarea în timp a sertarului –s-a spus acolo! Imboldul publicării și expunerii poetului s-au produs târziu, cu șansa intersecției unor oameni cu puterea convingerii : N.Udroiu și N.Melinescu. Formula, a variete, a manifestării s-a înscris în nota sfârșitului de an cu aerul său sărbătoresc: cenaclu cu… de toate, pe care încercăm să-l surprindem în desfășurarea lui. Invitații au fost din Oltenia și din Muntenia, aparținând mediului cultural-spiritual otăvit, dincolo de brumele toamnei, dar în tranziția cu căutări de teme, stiluri, cadențe și atitudini într-o risipire entropică ce trebuie cumva, iute, cu sens, coagulată. Poeți, eseiști, epigramiști, publiciști, romancieri, artiști plastici, iconari, actori, preoți, folchiști, presari din media scrisă și audio-vizuală și … înlocuitorii de reprezentanți oficiali. Societatea Culturală, cu o misie importantă, a avut membri și simpatizanți veniți de departe să salute persoana juridică, prin președintele său, tocmai protagonistul lansării. Formula organizatorică este una de eficiență maximă, așa că nu au lipsit într-o zi de sâmbătă – evident de la serviciile lor! – iubitorii de cultură și socializare prietenească, cu un anume lipici al coeziunii întru creație. București, Craiova, Slatina, Pitești, Curtea de Argeș, Drăgășani, Băbeni au onorat Râmnicu Vâlcea și toate împreună, Societatea Culturală Anton Pann, prin președintele său, Nicu Cismaru, care va fi dat chiar acolo îmbrățișarea de primire la doi noi membrii, de-a împreună cu legitimațiile.
Vâlcenii prezenți, ca reprezentanți ai unor instituții au salutat, în numele titularilor absenți, sărbătoritul, adică poetul lansat cu noua lui carte, în același timp președinte al societății culturale. Cucernicul părinte Nicolae State-Burluși a adus mai multe saluturi, după ce în cor am rostit Lui Dumnezeu, rugăciunea domnească, devenită uvertură, la modul fundamental!- pentru toate manifestările cultural-spirituale (?!). A adus salutul președintelui și vicepreședinților Forumului, absenți din binecuvântate pricini; a adus și blagoslovirea absentului Arhiepiscop al Râmnicului (A-L vedea pe Dumnezeu, știm, nu este cu putință oamenilor!). Zenovia Zanfir, bibliotecară și membră a societății, a adus salutul Directorului instituției, gazdă (De fapt pe al Managerului, într-un joc de cuvinte cu putere… juridică!), absent din programul zilei și al manifestării. Ne-a adus, tuturor, un adevărat plugușor de bine în care s-a străduit să nu se observe absența titularului și, desigur, a reușit. A urmat, după o lungă așteptare a începutului (evenimentul se înregistra pentru difuzare la televiziunea locală!), pusă pe seama tehnicii, ca scuză pentru „tehnicieni”, prezentarea invitaților, pe care îi vom trece aici în revistă, ca buni prestatori la cenaclul de bilanț, cu valență omagială.
Slătineanul de … primă linie, Dumitru Sârghie s-a arătat acolo omul cu un special spirit de observație și mai ales o atitudine militantă, să ne vindecăm de relele vremii. Obiectiv, în cunoștință de cauză cu ceea ce se întâmpla acolo. Citise demult omul… și opera lui (Nicu Cismaru) și se pronunțase deja, public, asupra profilului autorului și al operei sale, în săptămânalul „Linia întâi”, care apare în județul Olt și căriua îi este fondator. Șefa cenaclului societății, Mihela Rădulescu, a intrat apoi în bucătăria scrisului și va fi gustat pentru noi: temele, stilul și evident actualitatea mesajului în formulele lui de prezentare, între clasic și modern. Vom fi fost, în parte, consonanți gustului indus ( De gustibus non disputandum…!). Recunoscusem, totuși, mirosul unor petale tomnatice, presărate de poetul nostru în alt volum și pe care îl citisem, având și ghidul critic al aceleași prefațatoare, cu știința analizei dată de profesie. Nicolae Melinescu, cel cu imboldul intrării în arenă ( unde ce a fost numai al nostru devine al celor cărora le este adresat!), s-a arătat la înălțimea mentorului, elevat, cu știința construcției și lansării mesajului. Ne-a învăluit, fără a ne brusca, atingându-ne coarda în stare de vibrație. Aceea, din firea noastră de români autentici. Da, patriotismul se respiră, uneori se mai și sforăie, dar trezirea ne este un imperativ și are nevoie de spiritele deșteptării. De aici credem că s-a născut imboldul în credința, că poetul autentic al cetății poate să dea strigătul deșteptării prin poemul ca o rugăciune și apoi prin angajamentul iubirii necondiționate al celor ce ne definesc. Violeta Scrociob, moderatorul evenimentului cu grijile împărțite în toate direcțile, a avut și sarcina de onor la…șefu. Doamna, fiind vicepreședintele în exercițiu al societății, trebuia să înmâneze Diploma de Excelență, atribuită de societate președintelui său (ca de la persoana juridică, la persoana fizică!). Omagiul cel mai mare este atunci când ceea ce ai dăruit ți se întoarce sub formă de ecou. Atunci ai certitudinea că strigătul nu a fost în pustiu și ai fost auzit. Nu-mi place să citesc propiu-mi poem din cauza senzației narcisiste, al neeliberării de darul pe care l-am făcut cu propria-mi voință. Chiar dacă ne iubim copiii, pe aceștia i-am făcut spre a sluji pe cei de lângă noi, altfel îi putem jeli cât vrem prin sertarele noastre, poate în intimități incestuase, doar cu ei. Ecoul a venit în aceea dimineață, trecând de cumpăna miezului de ziuă, de la doi actori remarcabili ai scenei râmnicene: Doina Micglezi și Cristian Alexandrescu. Celelalte lamentații poetice, departe de gustul nostru!, nu au fost atinse de harul necesar rostirii pentru auz. Da, poezia se citește și în gând și ne poate da fiorul și incantația unei muzici mute, dacă știm citi limba poeziei, iar poetul, la rându-i, a știut s-o respecte și să și-o facă aliată. Societatea Culturală și-a scos la rampă un tânăr tenor de la Curtea de Argeș și o soprană talentată din Râmnic, dublați de un fond muzical clasic și modern, apoi muzica folk ( un fost membru al Cenaclului Flacăra!), muzică populară. O demonstrație, prin membrii ei, a polivalenței expresiei culturale. În comicul de situație al unor momente au apărut spontan catrenele și epigramele, aici numindu-l, pentru notorietatea lui, doar pe Nichi Ursei. De la prezidiu s-au mai adus elogii, apoi s-au înmânat diplome ( nu am reținut dacă de onoare, sau de excelență!), sigur de apreciere, aici remarcând diploma Bibliotecii Municipale de la Curtea de Argeș, adusă de directorul titular al instituției (aviz amatori!) Marian Ghiță, un prieten autentic al actului cultural, fără inhubiții și fără frontiere, cum ar trebui să fie orizontul cultural și comunicarea oamenilor lui.
Deși sub presiunea timpului – evenimentul se lungise și în sală apăruseră multe scaune goale, iar în picioare (cum fusese la început!), nu mai era nimeni!- am intervenit și din …tribună. Nu îmi este și nu mi-a fost niciodată sub semnul indiferenței, ceea ce se întâmplă la Societatea Culturală Anton Pann și m-am bucurat pentru invitația la eveniment, având, pe deasupra, de onorat o promisiune. Am salutat bilanțul pozitiv și am exprimat o speranță, pornind de la filele albe, negre, gri, ale Antologiei 2015, a societății. Îi doresc să își sporească spiritul critic, iar creșterii cantitative, lăudabilă desigur, să-i adauge sporul calitativ, un simț al autocenzurii și o confruntare interioară fără menajamente! Este în folosul tuturor ca atunci când vor ieși cu …copiii în lume, să fie deja educați în spiritul limbii române, al culturii de lângă noi, al normelor minimale estetice, și… de ce nu? de reprezentare demnă a întregului, cu atâția oameni valoroși. Marian Pătrașcu a adus mulțumirile celor de la Cenaclul „Petale”, recunoscând o creștere calitativă a faptului cultural prin prezența membrilor societății la reuniunile sale, lunare. La prima parte a evenimentului a participat și Dumitru Zamfira, președintele cenaclului.De la înălțimea vârstei sale octogenare, doamna profesor Stilea (a fost acolo și domnul Stilea Laurențiu) a strălucit prin înțelepciunea mesajului, amintindu-i lui Nicu Cismaru despre un alt imbold primit, hotărâtor: să preia frâiele societății, în mare criză de identitate, după un experiment… olimpic, cu prea multe cercuri, rotindu-se nesincron misiei culturale. În final, Nicu Cismaru ne-a vorbit de emoțiile speciale, a mulțumit, a exprimat speranțe, a dat autografe, apoi un interviu, în direct, la Radio Oltenia și un pahar cu vino veritas. La ceas de bilanț spunem și noi: a fost bine, se poate și mai bine și anul care vine poate fi, întotdeauna, mai bun! Îi urăm, așadar, La mulți ani, rodnici, Societății Culturale „Anton Pann”!, să ne reprezinte cu cinste locul în care trăim în spațiul cultural, fără frontiere, al culturii, iar membrilor ei: perseverență, autodepășire și multe bucuri de la recunoașterea publică a celor dăruite lumii!

Mihai Sporiș, 31 Dec.2015