România se împrumută tot mai mult! Datoria publică crește, în timp ce sprijinul pentru Ucraina apasă pe buget

România intră într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, avertizează Comisia Europeană. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, datoria guvernamentală a țării este estimată să ajungă la 61,6% din PIB în 2026 și să crească la 63,4% în 2027, urmând ca, în scenariile analizate de Bruxelles, să se apropie de 90% din PIB până în 2036.

Creșterea datoriei publice vine pe fondul unor cheltuieli bugetare ridicate, al deficitului persistent și al necesității statului de a se finanța prin împrumuturi. Băncile, fondurile de pensii și investitorii internaționali au devenit principalii creditori ai României.

Un element care amplifică dezbaterea publică este sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului cu Federația Rusă. România a fost unul dintre statele europene care au oferit ajutor țării vecine, prin sprijin militar, umanitar, logistic și financiar, în limitele deciziilor luate de autoritățile române și ale angajamentelor asumate la nivel european și NATO.

În același timp, o parte a societății se întreabă dacă aceste eforturi externe sunt compatibile cu situația financiară internă, în condițiile în care România se confruntă cu o creștere accelerată a datoriei publice, cu presiuni asupra bugetului și cu nevoia de investiții în infrastructură, sănătate și educație.

Comparația cu Ucraina trebuie privită însă cu atenție. Datoria publică a unei țări nu reflectă doar valoarea absolută, ci și dimensiunea economiei, structura cheltuielilor și capacitatea de finanțare. Ucraina se află într-o situație excepțională, cu un război în desfășurare, iar o parte semnificativă a cheltuielilor sale publice este direcționată către apărare.

Problema României rămâne însă ritmul de creștere a datoriei și modul în care sunt gestionate resursele publice. În timp ce statul alocă fonduri pentru sprijinirea Ucrainei și respectarea angajamentelor internaționale, populația așteaptă rezultate concrete în economie și servicii publice.

Avertismentul Comisiei Europene este clar: fără măsuri de reducere a deficitului și de control al cheltuielilor, povara datoriei publice ar putea deveni una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale României în următorul deceniu.

Letiția Lazăr