Părintele Dumitru Bălaşa, mândria Comunei Sutești

Părintele Dumitru Bălaşa s-a născut în comuna vâlceană Guşoieni, în ziua de 1 august a anului 1911, fiind al doilea copil dintre cei şapte ai familiei Bălaşa.

Provenind dintr-o veche familie preoţească, tatăl său, Matei Bălaşa, a urmat cursurile Seminarului de la Râmnic până în anul al treilea, dar, îmbolnăvindu-se de febră tifoidă, a trebuit să le întrerupă. De la mama sa, Ioana, a învăţat dragostea faţă de cele sfinte, ea dorindu-şi dintotdeauna ca măcar doi dintre fiii săi să devină slujitori ai Sfântului Altar. Mânat de dorinţa mamei, dar şi de ambiţiile sale de a cerceta şi de a sluji Biserica, tânărul Dumitru intră în anul 1923 la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea. Aici va face pasiune pentru poezie şi literatură, dovedindu-se şi un bun gazetar bisericesc. Poeziile şi eseu­rile pe care le alcătuieşte îl fac în scurt timp colaborator fidel al unor reviste de prestigiu din Râmnicu Vâlcea, precum: „Curierul muncii”, „Naţionalul Vâlcii”, „Îndrumarea Vâlcii”, „Seminarium”, „Roza literară” etc. După terminarea seminarului, în anul 1932, s-a căsătorit cu Ana, nepoata învăţătorului Preda Grecu din Suteştii de Vâlcea. Familia a devenit pentru viitorul părinte centrul echilibrului său şi baza viitoarelor cercetări. Rodul căsătoriei au fost cele două fiice, ajunse mai târziu medici de renume în judeţul Vâlcea. La scurt timp după căsătorie, Dumitru Bălaşa a îmbrăcat haina de preoţie, fiind hirotonit pe seama unei parohii destul de modeste din apropierea comunei Suteşti. A urmat studiile universitare la Facultatea de Teologie din Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1936 cu calificativul „Magna cum laude”. La îndemnul marelui savant Nicolăescu Plopşor, părintele Bălaşa s-a stabilit în capitala Olteniei în 1939, fiind numit preot la Parohia „Sfântul Nicolae”-Ungureni. Pe lângă slujirea de la Sfântul Altar, părintele şi-a continuat studiul şi cercetarea, învăţând foarte bine limba slavonă şi reuşind să traducă numeroase inscripţii şi documente. Împreună cu mentorul său, N. Plopşor, părintele a pus bazele primei reviste istorice din Craiova, „Oltenia”. Aici se regăsesc numeroase manuscrise şi transcrieri traduse din slavonă de laboriosul preot şi istoric. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a îndeplinit misiunea de preot militar, fiind ridicat ulterior la gradul de colonel pentru faptele sale de vitejie. În rapoartele armatei, care se găsesc la Arhivele Statului din Piteşti, se află consemnat faptul că de multe ori părintele Bălaşa a sfidat ploaia de gloanţe şi obuze pentru a săvârşi Sfânta Liturghie sau pentru a le oferi ostaşilor căzuţi la datorie creştineasca înmormântare. După instalarea regimului comunist, părintele Bălaşa a devenit foarte incomod. Era unul dintre preoţii cu cele mai consistente dosare din arhivele fostei Securităţi. A fost acuzat pe nedrept că unelteşte împotriva statului şi a primit pentru aceasta cinci ani de temniţă grea. În anul 1959, părintele a fost ridicat de la domiciliul său din Suteşti şi a fost deportat la Aiud, la Jilava, iar în cele din urmă la Piteşti. Aproape toate scrierile sale i-au fost confiscate şi puse sub sechestru. După eliberarea din 1964, a fost trimis la cea mai săracă parohie din Vâlcea, pe care a acceptat-o fără să se opună în vreun fel. În 1967 a fost rechemat la Craiova de Mitropolitul Firmilian pentru a revigora revista „Mitropolia Olteniei” şi pentru a sluji la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru”. După moartea soţiei, părintele s-a retras la vechea sa locuinţă din Suteşti, unde a continuat să lucreze. A fost adesea vizitat de ierarhi şi cărturari de seamă, care au venit pentru a se documenta. În 1983 i-a fost confiscată întreaga bibliotecă, cu toate manuscrisele traduse din slavonă. Cu toate acestea, părintele a reuşit să o ia de la capăt şi să refacă încă o dată golul pe care îl lăsaseră tovarăşii comunişti. În 1990 i s-a propus să devină membru al Academiei Române, dar a refuzat, dorind să rămână aceeaşi persoană modestă. A trecut la cele veşnice la data de 24 decembrie 2001.

(www.ziarullumina.ro)