La Schitul Berislăveşti vor bate clopotele

Cum intri în Berislăveşti, pe partea dreaptă, privirea oricărui călător se îndreaptă către turlele minunate ale schitului din comună. Soare plăpând care îşi trimite razele pe cândva minunea comunei. Încercat de vicisitudini, lăcaşul este în plină transformare, iar cu ajutorul Arhiepiscopiei Râmnicului, din această primăvară, clopotele vor bate cât de curând în piscul Berislăveştiului.

Schitul Berislăveşti este cel mai important proiect care ia amploare pe zi ce trece în comună. Primarul comunei, Ion Buşagă, s-a zbătut ani de zile să reînvie un lăcaş aflat în paragină, fără şanse de izbândă. Schitul este un ansamblu monahal început în secolul al XVIII-lea de Alexandru Bucşenescu, mare paharnic, şi finalizat de egumenul Nicodim Beligrădeanu în 1762. Ansamblul se compune dintr-o biserică, cândva impunătoare, amintind Biserica ‘Toţi Sfinţii’ din Râmnicu Vâlcea, ridicată în aceeaşi perioadă, inclusiv în ceea ce priveşte turlele mici de pe pronaos torsate după modelul turlelor de la Mănăstirea Curtea de Argeş, o incintă pătrată, generoasă, având chilii pe două laturi, la est şi nord, o frumoasă clopotniţă dominând valea spre vest şi o stăreţie cu o impresionantă pivniţă boltită spre nord.
Istoria mănăstirii s-a împletit strâns cu cea a Mănăstirii Cozia, căreia i-a adăpostit în vremuri tulburi documentele şi odoarele de preţ, motiv pentru care ‘la leatul 1788, în războiul ce au avut Poarta Otomanicească cu Poarta Chesearecească, când s-au ars mănăstirea Cozia s-au ars şi Berislăveştii’, cum stă menţionat pe un clopot din 1801, refăcut de Teodosie, arhimandritul Coziei. Au fost făcute reparaţii în anii 1949, 1966 şi 1976. Dezastrul însă a început după revoluţia din 1989, mai precis în 1992.

Semn de la Dumnezeu pentru monahul Varlaam

”Legenda acestei cetăţi este legată chiar şi de un spital din Bucureşti. Sandu Bucşănescu, aduna toţi copiii orfani să îi crească aici şi să îi şcolească. Era foarte legat de aceste locuri deoarece istoria spune că el a redobândit M-ţii Lotrului. Schitul acesta nu este singurul ridicat de paharnic. A ctitorit schiturile Corbeni din Argeş, Bucşeneşti din Argeş, Sfântul Pantelimon în Bucureşti, şi acest schit. Avea mult pământ, dar era foarte legat de acest loc”, ne mărturiseşte monahul Varlaam, venit de la Mănăstirea Cozia aici, încă din luna mai. Legat de locurile unde s-a născut, călugărul mărturiseşte că Dumnezeu l-a chemat aici: “Când am venit aici, în luna mai, trei copii au intrat pe poartă şi am considerat că este un semn”.
În timpul Războiului ruso-austro-turc, de la sfârşitul veacului al XVIII-lea, 1787-1791, clădirile au ars din temelii (1788). După, o parte au fost refăcute, dar marele cutremur din 1802 a produs noi stricăciuni. În 1808, a fost refăcută construcţia cu cele trei turle.

Schitul va renaşte cu ajutorul Arhiepiscopiei şi enoriaşilor

Aici, acum însă, lucrările sunt în toi. Se construieşte casa unde vor locui călugării. Acum două vieţuitoare au grijă de lăcaş, părintele stareţ Gavrilă Efrem şi monahul Varlaam.
“Aici unde construim casa, au fost găsite ziduri de la construcţia veche, ziduri vechi care sunt conservate, iar temelia construcţiei noi se va face pe lângă aceste ziduri. Prima pictură se va păstra. Pe pereţii din interior se află şi chipul lui Alexandru Bucşenescu, cu soţia Maria, iar când i s-a apropiat sfârşitul, răpus de o boală necruţătoare, a cerut să fie înmormântat aici, iar mormântul se află în incinta bisericii.
Se investesc peste 3 miliarde lei, bani alocaţi de Episcopie şi enoriaşi. Aşteptăm de la UE bani pentru restaurarea bisericii şi a zidurilor şi clădirilor aferente. Proiectul are o valoare de peste 50 miliarde lei. Cu voia lui Dumnezeu, vom duce la capăt acest proiect”, ne mărturiseşte monahul Varlaam. Pe peretele de la intrare în biserică albastrul de Voroneţ predomină pe pictura care este imposibil să nu îţi atragă atenţia.
În curtea bisericii se află şi o cruce din 1800 unde este îngropat episcopul care a sfinţit steagul de luptă lui Tudor Vladimirescu.
“Pentru comuna Berislăveşti, faptul că acest schit vechi de patrimoniu va fi reabilitat şi redat circuitului de pelerinaj este un mare câştig. Alături de bijuteriile ecleziaste ale Călimăneştiului – Cozia, Turnu, Ostrov, Stânişoara, iată că Bersilăveştiul revine ce a fost odată. Noi ca primărie am încercat tot ce am putut dar investiţia care ar fi trebuit făcută depăşea cu mult posibilităţile bugetului nostru. Schitul a primit 8 hectare de pământ, noi am asfaltat drumul de acces până la poarta mănăstirii. Berislăveştiul intră astfel pe circuitul monahal al Vâlcii”, ne spune primarul Buşagă.

Letiţia Lazăr