FOTO: Sculptorul Ivan Jinaru face bustul lui Mircea cel Bătrân! Statuia o să fie amplasată în curtea liceului cu același nume din Rm. Vâlcea

Sculptorul Ivan Jinaru din frumoasa localitate Vaideeni, la comanda Primăriei Municipiulu Rm. Vâlcea, va ridica o statuie – bust al lui Mircea cel Bătrân. Creația o să fie amplasată în curtea colegiului cu acelaţi nume, cu prilejul celor 100 de ani de existenţă a acestui prestigios liceu.

Printre alte multe creații, Ivan Jinaru a realizat și cea mai înaltă statuie din țară a părintelui Arsenie Boca care poate să fie văzută la intrarea în biserica-monument cu hramul “Sfântul Nicolae” din localitatea vâlceană Vaideeni. Având trei metri înălțime, statuia a fost construită cu sprijinul autorităților locale din Vaideeni, edilul Daniel Băluță fiind unul dintre cei care au adus de la Prislop cele trei rozete din ciment turnate în matrițele create de Arsenie Boca.

UN OMAGIU ADUS MARII ISTORII A ROMÂNILOR

Istoricul literar și bizantinolog român Dan Zamfirescu, este convins că statuia o să fie una de referință: “La şase secole de la aşezarea cu trupul în pământul sfânt de la Cozia şi înălţarea cu sufletul în ceata sfinţilor ce ne veghează din ceruri, Mircea cel Mare (cum l-au numit prima oară Matei Basarab şi marii istorici moderni B. P. Hasdeu şi A. D. Xenopol) s-a învrednicit de un monument închinat lui care este o veritabilă capodoperă.
Un sculptor peste care adie suflarea geniului şi pe care de bună seamă l-a asistat în frământările mâinilor sale însuși Duhul nemuritor al Marelui Voievod ne pune în faţa ochilor chipul celui pe umerii căruia s-a ridicat de şase veacuri istoria acestui neam şi a fost posibilă cultura lui, care pe aceste meleaguri ale Răsăritului de temelie şi tradiţie bizantină a deţinut întâietatea trei sute şi cincizeci de ani. Iar în secolul abia încheiat s-a înscris pe orbita universalităţii. Nu exista până acum niciun monument al unui domn român din care să radieze pur şi simplu măreţia istoriei pe care o reprezintă. Fiindcă niciun altul, nici chiar marele Ştefan, care a sfârșit cu intrarea Moldovei sale în „Casa Păcii” otomane în toamna lui 1486, și nici gigantul ucis pe Câmpia Turzii și a cărui izbândă n-a durat mai mult decât rămânerea în amintirea generațiilor următoare, nu au putut purta pe umerii lor până la capăt şi lăsa urmaşilor moştenirea lăsată de cel ce ne veghează de la Cozia și așteaptă învierea neamului său „din somnul cel de moarte” în care este cufundat de cei ce-l pândesc şi-l „lucrează” și azi dinspre toate azimuturile. Timp de 33 de ani, începând din 1986 când s-au serbat şase veacuri de la întronarea sa, împreună cu un grup de comilitoni din care au mai rămas prezenţi azi doar subsemnatul, doamna Anca Ghiaţă, Radu Ştefan Vergatti şi Alexandru V. Diţă, am reuşit să dezgropăm adevărul istoric de sub un munte de erori şi falsificări în care din păcate au fost implicaţi mai toţi marii noşti istorici, în frunte cu însuși N. Iorga. Dar care nu i-a putut acoperi pe B. P. Hasdeu şi pe Mihai Eminescu. În aceşti ani de pe urmă ai unei vieţi cu care Pronia a fost atât de generoasă am reuşit să dau la lumină recent o cărţulie de numai 48 de pagini, intitulată Mircea cel Mare – Domnul Ortodoxiei Biruitoare, în care am cuprins toată această bătălie şi am împins în neant muntele de idioţii adunate de un secol şi jumătate. I-au precedat câteva cărţi mai mici și mai mari, scrise de mine şi de alţii, dar care n-au reuşit să spargă uşile şi barierele ridicate în fața adevărului până și de Academia Română. N-am reuşit să convingem – dovadă ultimele sale publicații – conclavul suprem al savantlâcului românesc nici până azi de realitatea că Mircea cel Mare nu şi-a încheiat domnia epocală îngenunchind şi plătind tribut fiului celui pe care-l zdrobise la Rovine, și că a lăsat urmașilor o ţară neştirbită, neînchinată şi în stare să facă față încercărilor ce au urmat, devenind temelia pe care s-a înălţat, secol de secol, MAREA ISTORIE A ROMÂNILOR. A cărei scriere devine de urgenţă vitală în ceasul în care suntem ameninţaţi de pieirea prin noi înşine.
Ca să ne aducem aminte în acest ceas de rătuteală cine suntem cu adevărat, în locul energiei, frumuseții și măreției morale întruchipate de Mircea cel Mare și de neamul său acum șase secole, am fost ridicaţi sufleteşte din mizeria în care ne tăvălim de biruințele universale a două fete cu rachete de tenis, dintre care una originară chiar din Vaideenii lui Ivan Jinaru și ai mamei mele.
Mi-a fost dat ca tot în acest an să trăiesc nemărginita bucurie de a vedea pe 17 înalţi ierarhi ai Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române sprijinind difuzarea acestei broşuri în 8000 de exemplare, cu indicaţia dată tuturor părinţilor protopopi şi preoţi, de a face să ajungă un exemplar şi în mâna profesorilor de istorie, obligați să transforme pentru prima oară cartea cu titlul până mai ieri Istoria românilor într-un cuțit împlântat în pieptul neamului românesc.
Datorită harului unic de a însufleți bronzul, Mircea cel Mare în viziunea lui Ivan Jinaru va face pereche de acum înainte celui zugrăvit la Cozia. Să sperăm că-l vom putea dezveli cât mai curând, dând astfel un semn al credinței noastre încă vii și lucrătoare în viitorul acestui neam”.

UN ARTIST DE EXCEPȚIE PENTRU OPERE DE EXCEPȚIE

Doctor în lingvistică, Mihai Vinereanu, consideră că acest bust este lucrat cu o măestrie de geniu de sculptorul Ivan Jinaru:
“Am fost de față când marele om de cultură Dan Zamfirescu a fost vizibil emoționat și mai mult decât fericit să vadă imagini ale bustului de bronz al lui Mircea cel Mare (cel Bătrân) care va fi amplasat în curtea liceului Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea și a hotărât să scrie articolul de mai sus pentru citiorii din acest oraș. Este un text de suflet al unui om care a scris mult despre acest mare domnitor din istoria neamului românesc despre care Dan Zamfirescu a scris și l-a înțeles ca nimeni altul. Pentru realizarea acestui bust lucrat cu o măestrie de geniu de sculptorul Ivan Jinaru, un rol deosebit l-a jucat primarul orașului domnul Mircia Gutău care a înțeles că Râmnicu Vâlcea are nevoie de opere sculpturale de valoare și astfel l-a ales pe maestrul Jinaru să-și atingă ținta. Avem convingerea că este doar începutul colaborării dintre cei doi. Le mulțumim și le dorim mult succes în realizarea unor proiecte care vor dăinui peste veacuri!
În plus, sânt nevoit să adaug că Ivan Jinaru are mai multe lucrări și proiecte care așteaptă să fie transpuse în opere de artă a altor mari personalități românești, precum și a unor simboluri perene din spiritualitatea milenară a poporului nostru cum este proiectul național Deceneu și Dacii pe care artistul dăruit cu har divin l-a conceput și îl pregătește să fie amplasat în București, într-un loc bine ales, între cele mai mari centre ale spiritului național: Catedrala Mântuirii Neamnului, Academia Română și Palatul Parlamentului. Este un ansamblu sculptural imens, și după părerea mea unic în lume, care reprezintă unitatea vie ce leagă poporul român de azi de strămoșii noștri geto-daci a căror limbă, dar și cultură materială și spirituală o moștenim. Menționăm că acest megaproiect este susținut de elita culturală românească și de mulți alți oameni de cultură români din diverse domenii din țară și străinătate care înțeleg adevărata natură a spiritualității românești”.