Despre lichele

Joi, 10 octombrie, a fost o zi în care românii au putut vedea lichelele din Parlament votând moțiunea de cenzură.

Nu mă refer când folosesc acest termen la niciun parlamentar liberal deoarece principalul partid de opoziție are tot dreptul să introducă o moțiune de cenzură. Nu mă refer nici la parlamentariii USR deoarece acest partid cu parlamentari și europarlamentari nu a fost în stare să găsească măcar un om, un singur om, care să câștige alegerile la o primărie amărâtă de comună și are nevoie acum cu disperare de un Guvern care să aprobe alegeri locale în două tururi de scrutin în speranța că liberalii îl vor ajuta să obțină niște primării și de ce nu conducerile unor Consilii Județene. Până și oamenii lui Petrov-Traian Băsescu aveau dreptul să semneze și să voteze o moțiune de cenzură deoarece PSD a fost mereu dușmanul de moarte a marinarului.
Dar cum să votezi tu moțiunea de cenzură când ai fost ales parlamentar pe listele PSD și prin voturile susținătorilor acestui partid? Cât de ticălos poți fi să încerci distrugerea unei formațiuni care te-a făcut senator sau deputat?
Mă refer aici la foștii pesediști migrați la Pro România.
Cât despre liderul acestei formațiuni Victor Ponta ce poți crede despre un om care se revoltă și încearcă să distrugă o formațiune care l-a îmbogățit? Care i-a dat funcții politice nemeritate, care a îmbogățit familia Ponta, pe socrul acestuia, pe nevasta sa și pe el? Cât de ticălos și de lichea trebuie să fi să distrugi un partid care te–a făcut parlamentar, ministru, premier și care a tras pentru tine din greu să te facă și președinte de țară?
Lichea singuratică s-a dovedit a fi nemernicul ăla de Gabriel Petrea. Un necunoscut, un ratat care nu ar fi fost nimic dacă PSD nu-l făcea lider la TSD, apoi deputat și ministru. Un golan atras de promisiunile golănești ale lui Ponta. O rușine pentru cei care l-au susținut și promovat și care au alergat prin țară să obțină voturi pentru ca el, un coate goale, să ajungă ministru!
L-am lăsat la final pe desfrânatul fost manechin, sexagenar îmbătrânit în rele și-n funcții nemeritate.
Vechii liberali își aduc aminte cât rău a făcut liberalilor acest oportunist cameleonic de Tăriceanu.
Iată o relatare a lui Radu Câmpeanu, fost președinte al PNL, consemnată în cartea „Dialoguri după Revoluție” a lui Alex Mihai Stoenescu.
„Tăriceanu nu avea eforturi intelectuale, în niciun caz. (…) Dan Amedeo Lazarescu era în conflict cu propriul lui fiu: ‘O canalie, un prost…!’. ‘Bine, mă, dar este băiatul tău’. ‘Nu, este băiatul meu vitreg’”, spunea Lăzărescu, figura emblematică a PNL, cel care l-a crescut, l-a educat și i-a plătit studiile canaliei.
Un alt incident, foarte cunoscut de către liberali, a fost cel în care Lăzărescu a aruncat cu bastonul după Tăriceanu, în timpul unei ședințe la PNL.
Când atâtea lichele se adună și se aliază pentru atingerea unui obiectiv, trebuie să te temi de ce este mai rău!

Traian Guminski