Comisia Europeană, cu ochii pe Oltchim

Reprezentanţii Comisiei Europene au deschis o investigaţie aprofundată pentru a verifica dacă anularea datoriilor de către statul român şi continuarea aprovizionării Oltchim de către întreprinderi de stat, în pofida deteriorării situaţiei financiare a acesteia, au respectat normele UE privind ajutoarele de stat.

“Comisarul european Margrethe Vestager, responsabil de politica în domeniul concurenţei, a declarat: „În urma dificultăţilor economice întâmpinate de societatea Oltchim şi a anulării datoriilor publice ale acesteia, trebuie să verificăm dacă un creditor privat ar fi acceptat să acţioneze în acelaşi mod. Datorită recentei sale reorganizări, situaţia financiară a Oltchim s-a îmbunătăţit, iar România speră să găsească un nou investitor. Obiectivul nostru este de a facilita un viitor sustenabil al activităţilor economice ale acestei societăţi, care să nu mai necesite un sprijin suplimentar din partea guvernului”. Oltchim este una dintre cele mai mari societăţi petrochimice din România şi din sud-estul Europei. Statul român deţine un pachet de control de 54,8% în cadrul societăţii. În ianuarie 2013, Oltchim a fost declarată insolventă. De atunci, aceasta a trecut printr-un proces de reorganizare, conform unui plan elaborat de administratorul judiciar (şi aprobat de majoritatea creditorilor Oltchim), vizând plata datoriilor anterioare din încasările pentru o viitoare privatizare. Având în vedere faptul că preţul de vânzare estimat în eventualitatea unei privatizări nu ar acoperi întreaga datorie, creditorii publici ai Oltchim au acceptat anulări totale sau considerabile ale datoriilor. Comisia va examina în special: – acumularea datoriilor faţă de Autoritatea română pentru Administrarea activelor Statului (AAAS); anulările de datorii de către AAAS şi diferite întreprinderi de stat în cadrul planului de reorganizare a Oltchim elaborat de administratorul judiciar; – sprijinul acordat Oltchim de două societăţi de stat (CET Govora şi Salrom) care, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a Oltchim, au continuat să aprovizioneze Oltchim cu energie electrică, abur şi soluţii saline. Conform normelor UE privind ajutoarele de stat, intervenţiile publice în activitatea societăţilor sunt considerate a nu constitui ajutoare atunci când un operator privat ar fi acţionat în acelaşi mod. Comisia va evalua dacă acesta a fost cazul pentru creditorii publici şi furnizorii Oltchim sau dacă, dimpotrivă, măsurile publice au oferit Oltchim un avantaj economic faţă de concurenţii săi şi constituie ajutoare de stat. În cazul în care Comisia va concluziona că Oltchim a primit ajutoare de stat, aceasta va evalua dacă ajutorul ar putea fi compatibil cu normele UE care autorizează anumite categorii de ajutoare. Întrucât Oltchim este o societate aflată în dificultate financiară, singura categorie de ajutoare permisă ar fi reprezentată de ajutoarele pentru salvare şi restructurare. Un astfel de ajutor poate fi considerat compatibil, în conformitate cu criteriile stabilite în Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele pentru salvare şi restructurare, în cazul în care societatea are un plan de restructurare viabil, aprobat de către Comisie, care asigură restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, şi aceasta contribuie la costurile de restructurare. România nu a notificat Comisiei un plan de restructurare pentru Oltchim. Mai exact, planul de reorganizare a Oltchim elaborat de administratorul judiciar are un alt scop şi nu pare a întruni criteriile prevăzute de orientări. Prin urmare, în acest stadiu opinia preliminară a Comisiei este că, dacă se va constata că măsurile supuse investigaţiei constituie ajutoare de stat, acestea nu ar putea fi considerate compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat. În plus, Comisia este preocupată de faptul că procesul de privatizare a Oltchim, astfel cum este planificat în prezent, poate conduce la o continuitate economică între Oltchim şi viitorul cumpărător. Cu toate acestea, Comisia salută faptul că autorităţile române şi-au manifestat acum intenţia de a se asigura că procesul nu conduce la o continuitate economică, pentru a evita situaţiile în care un cumpărător ar beneficia de ajutoarele acordate în trecut Oltchim şi ar putea fi obligat să le ramburseze. Deschiderea unei anchete oferă părţilor terţe interesate posibilitatea de a prezenta observaţii şi nu IP/16/1321 anticipează rezultatul acesteia. Context: Oltchim este singurul producător din Europa Centrală de sodă caustică lichidă şi singurul producător din România de clor şi polieter polioli. Societatea exportă aproximativ 70 % din producţia sa. Oltchim a trecut printr-o perioadă îndelungată de dificultăţi economice şi ajutoare de stat. România nu a recuperat sumele datorate autorităţilor publice timp de mai mulţi ani, ci a încercat să convertească creanţele în acţiuni şi să vândă întreprinderea unui investitor. Numeroasele tentative de privatizare (începând cu 2001) au eşuat. În acest context, în martie 2012 Comisia a constatat că o conversie în acţiuni a creanţelor Oltchim deţinute de AAAS nu a constituit ajutor în vederea privatizării imediate a Oltchim (cazul SA.29041). Cu toate acestea, România nu a realizat conversia creanţelor în acţiuni, iar privatizarea a eşuat în septembrie 2012. Societatea acumulat noi datorii publice şi intrat în procedura de insolvenţă în ianuarie 2013. Mai multe informaţii vor fi disponibile pe pagina de internet a Comisiei dedicată concurenţei, în registrul public al cazurilor, la numărul de caz SA.36086” este comunicatul care se află pe site-ul Comisiei Europene.