Ce condiții trebuie îndeplinite pentru organizarea Referendumului de dizolvare a Consilliului Local Râmnicu Vâlcea

Se vorbește din ce în ce mai des, mai ales în spațiul online, despre Referendumul pentru dizolvarea Consiliului din municipiu. Exasperat de comportamentul consilierilor majoritari, care blochează cu bună știință administrarea orașului, primarul Mircia Gutău a fost primul cre a pomenit cuvântul Referendum.

Edilul municipiului este probabil deranjat și de atitudinea ostilă a celor doi viceprimari, aleși în funcție prin încălcarea legilor și mai ales a Codului Administrativ datorită faptului că toți cei care au votat înscăunarea turbulenților Andrei Gheorghiu și Virgil Pîrvulescu au arătat buletinele de vot în sală așa cum s-a văzut în transmisia directă a ședinței respective.
Mai mult, cei doi, nu vor să înțeleagă că un viceprimar este, conform legii, un subaltern al primarului, nu un șef al acestuia. În mod logic o primărie care are viceprimari responsbili are două ajutoare ale edilului, nu două bețe în roate și doi scandalagii.
Pe un viceprimar consștiincios nu-l interesează unde are biroul, câți metri pătrați are și dacă are sau nu consilieri personali. Nebunia cu dorința de consilieri personali, câte doi de fiecare viceprimar, are două explicații. La prima vedere pare o tentativă a viceprimarilor de a angaja în funcții publice membrii de partid fideli cărora să le ofere niște sinecuri. În realitate motivul principal este acela de a transmite publicului, dar mai ales partidului, colegilor politici că ei sunt șefi în primărie, că au secretare, consilieri, birouri mari etc, lumea putând să uite că dimineața ar trebui să –l salute pe primar și să-i spună: “Șefu’, nouă azi ce sarcini ne dai, cu ce să ne ocupăm și noi ca să nu tocăm frunză la câini și apoi să luăm câte 150 de milioane salariu de căciulă?”.
În ruptul capului nu înțeleg rostul lor de subaltern al primarului. Iar primarul este împins să organizeze acest Referendum deoarece nu poate face echipă cu niște oameni care au ca motor principal al planului de distrugere a proiectelor de hotărâri benefice orașului o ură viuscerală, ilogică și imensă față de primar.
Vom prezenta articolele din Codul Administrativ care detaliază problema Referendumului.
Cel puțin, în unul din ele se vede că legiuitorul a vrut ca primarul să fie șef al instituției și nu viceprimarul sau Consiliul Local. Este articolul în care se menționează că un primar poate conduce o primărie și după dizolvareea consiliului, deci și a posturilor de viceprimari, o perioadă de 90 de zile sau până la organizarea alegerilor locale anticipate pentru consiliu.
ARTICOLUL 143
Situațiile de dizolvare a consiliului local
Referințe (1)
(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:
(2) a) în cazul în care acesta nu se întrunește cel puțin într-o ședință ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive, deși a fost convocat conform prevederilor legale;
(3) b) în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe durata a patru luni calendaristice consecutive;
(4) c) în cazul în care numărul consilierilor locali în funcție este mai mic decât jumătatea numărului membrilor consiliului local și nu a putut fi completat cu supleanți în condițiile art. 122.
(5) (2) Primarul, viceprimarul, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului.
(6) ARTICOLUL 144
Referendumul local
(7) (1) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condițiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot înscriși în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ- teritorială.
(8) (2) Cererea cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele și prenumele, data și locul nașterii, seria și numărul buletinului sau ale cărții de identitate și semnătura olografă ale cetățenilor care au solicitat organizarea referendumului.
ARTICOLUL 145
Organizarea referendumului local
(1) Cheltuielile pentru organizarea referendumului local se suportă din bugetul unității administrativ-teritoriale.
(2) Referendumul local este organizat de către o comisie numită prin ordin al prefectului, compusă dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local și al consiliului județean și un judecător de la judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială în cauză. Secretariatul comisiei este asigurat de instituția prefectului.
(3) Referendumul local este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin 30% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscriși în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate, iar rezultatul referendumului a fost validat în condițiile legii.
ARTICOLUL 146
Organizarea alegerilor după dizolvarea consiliului local sau după validarea rezultatului referendumului
(1) În termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului se organizează alegeri pentru un nou consiliu local.
(2) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de către Guvern, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării prefectului.
ARTICOLUL 147
Rezolvarea treburilor publice curente în cazul dizolvării consiliului localReferințe (1)
(1) Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absența acestuia, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale rezolvă problemele curente ale comunei, orașului sau municipiului, cu respectarea competențelor și atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii.
(2) În situația excepțională în care consiliul local a fost dizolvat în condițiile art. 143, primarul se află în imposibilitatea exercitării atribuțiilor sale ca urmare a încetării sau suspendării mandatului său ori a altor situații prevăzute de lege, iar funcția de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale este vacantă, prefectul numește prin ordin o persoană prin detașare, în condițiile părții a VI-a titlul II, care să exercite atribuțiile de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale pentru a rezolva problemele curente ale comunei, orașului sau municipiului, până la ocuparea funcției publice de conducere de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în condițiile legii.
(3) Persoana desemnată potrivit prevederilor alin. (2) trebuie să îndeplinească condițiile de studii și vechime în specialitatea studiilor necesare pentru ocuparea funcției de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale prevăzute la titlul VII al prezentei părți și la partea a VI-a titlul II.
(4) În situația prevăzută la alin. (2), prin excepție de la prevederile părții a VI-a titlul II din prezentul cod, concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere de secretar general al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, se organizează de instituția prefectului.
(5) Numirea în funcția de secretar general al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, se face, în situația prevăzută la alin. (2) sau în situația în care procedura de organizare a concursului a fost demarată anterior situației excepționale prevăzute la alin. (2), de către prefect, dacă nu a încetat situația care a determinat imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către primar.
Ac(3) Persoana desemnată potrivit prevederilor alin. (2) trebuie să îndeplinească condițiile de studii și vechime în specialitatea studiilor necesare pentru ocuparea funcției de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale prevăzute la titlul VII al prezentei părți și la partea a VI-a titlul II.
(4) În situația prevăzută la alin. (2), prin excepție de la prevederile părții a VI-a titlul II din prezentul cod, concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere de secretar general al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, se organizează de instituția prefectului.
(5) Numirea în funcția de secretar general al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, se face, în situația prevăzută la alin. (2) sau în situația în care procedura de organizare a concursului a fost demarată anterior situației excepționale prevăzute la alin. (2), de către prefect, dacă nu a încetat situația care a determinat imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către primar.

Traian GUMINSKI