Berislăvești – comuna care merită vizitată

Comuna Berislăvești este amplasată în partea estică a Județului Vâlcea, în jumătatea Nordică a acestuia, fiind traversata de la est la vest de D.J. 703 G Călimănești – Curtea de Argeș. Distanța față de cel mai apropiat oraș, Stațiunea Călimănești – Căciulata este de 7 km, iar de reședința județului, Râmnicu Vâlcea, este de 25 km. Vecinii comunei Berislăvești sunt în partea de nord – Comuna Perișani, în partea de sud – Comunele Dăești și Runcu, în partea de est Comunele Sălatruc, Șuici și Cărpeniș din județul Argeș, în partea de vest comuna Salatrucel:

Zonă subcarpatică

Comuna Berislăvești aparține zonei de relief subcarpatic de deal și munte (masivul Cozia), cu teren accidentat, văi de tip torențial, cu versanți păduroși, expuși alunacărilor de teren. Din punct de vedere hidrografic, aparține bazinului mijlociu al Oltului, Pârâul Coișca adună pâraiele Brădisor, Tulburoasa, Valea Ogrăzii și după ce traversează comuna Sălatrucel se varsă în Râul Olt. Reședința comunei este satul Stoenești, așezat în centrul localității și înconjurat de celelalte sate. Satele componente: satul Berislăvești este amplasat în partea sud-vestică a comunei, prin care se face intrarea în aceasta dinspre Călimănești, satul Brădișor ocupă o mică parte din vest și centru, fiind satul cel mai mic, satul Scăueni este așezat între satele Robaia (sud) și Rădăcinești (nord) în partea estică; satul Robaia cuprinde partea sud-estică, pe drumul județean spre Curtea de Argeș, între satele Scăueni și Berislăvești; satul Rădăcinești, cel mai mare sat al comunei, ocupă jumătatea nordică și o treime din cea estică spre județul Argeș; satul Dăngești este amplasat în cealaltă jumătate nordică și o mare porțiune din cea vestică, face legătura prin D.C. 14 cu partea nordică a județului. Primele cinci sate au alcătuit până în anul 1968 comuna Berislavești, iar celelalte două, comuna Dângești. Datorită faptului că localitatea este amplasată într-o zonă depresionară, sunt create condiții propice pentru pomicultură, creșterea animalelor și chiar agricultură, în zonele de luncă ale pârâurilor.

Descoperiri arheologice

Descoperiri arheologice întâmplătoare (două ciocane de piatră din neolitic) dovedesc existența omului pe aceste meleaguri din vremuri străvechi. De asemenea castrul roman și edificiul termal, construite de arcașii sirieni în anul 138 e.n., în centrul satului Rădăcinești, dovedesc existența milenară a localității. Primul document datează din 9 iunie 1507, când domnitorul Radu cel Mare întărește lui Stănila, fiului său Stoian și fratelui acestuia, Paus cu fiii lui, stăpânirea asupra unor ocine în Stoenești, cumpărate de la Oprea pârcălabul. Astfel de documente s-au găsit de la domnitorii: Mihai Viteazul, Neagoe Basarab, Vlad Vintilă, Mircea Ciobanul, Mihnea Turcitul, Matei Basarab, Grigore Ghica. Cel mai reprezentativ dregător, care a stăpânit pământuri în Berislăvești, a fost vel serdarul Sandu Bucșenescu, care în anul 1760, aprilie 15 a redactat testamentul Sfântului Schit Berislăvești. Ecourile revoluției lui Tudor Vladimirescu ajung și pe meleagurile comunei, care au servit, probabil ca adapost celor adunați sub steagul acestuia, dovada fiind unele toponime ca Dealul Pandurului din satul Dăngești. Conform catagrafiei din anul 1838, a județului Argeș, comuna Berislăvești avea: 76 case, 643,5 pogoane teren pământ lucrat, 99 cai, 162 boi, 222 vaci, 1031 capre, 386 porci, 70 stupi, 16.744 pruni, 314 pogoane fânețe.

Sănătate

Localitatea Berislăvești este deservită de doi medici de familie și două cadre medicale cu studii medii, care își desfășoară activitatea într-un local vechi, închiriat de la proprietari particulari. În anul 2009 s-a ridicat parterul noului local al dispensarului care o să includă și un cabinet stomatologic. În localitate funcționează și un dispensar medical-veterinar modern, construit în anul 2004, prin fonduri nerambursabile, cel mai modern dispensar din zona de nord.


Patru cămine culturale

Comuna Berislăvești are un număr de 4 camine culturale: Căminul cultural Stoenești, construit în anul 1956, reabilitat în prezent, Căminul cultural Rădăcinești, construit în anul 1957, reabilitat în anul 2009, Căminul cultural Robaia, construit în anul 1960, reabilitat în anul 2006, Căminul cultural Dângești, construit în anul 1957, reabilitat în anul 2008. În cadrul căminelor culturale au funcționat în trecut formații artistice, care s-au evidentiat în diverse concursuri, fiind laureate la nivel județean și național: formații de dansuri, fluierași, grupuri vocale.

Viața spirituală

În comună există un număr de 5 biserici, deservite de 3 preoți, și anume: Biserica Berislăvești, a cărei construcție a fost începută în anul 2006 și la care se lucrează și în prezent, preot paroh Lupu Ovidiu, Biserica Scăueni, ctitorie a egumenului Teodosie de la Mănăstirea Cozia în 1796, preot paroh Udrea Nicolae, Biserica Rădăcinesti, construită de locuitori în anul 1879, preot paroh Cernea Ioan-George, Biserica Robaia, construită de locuitori în anul 1893, preot paroh Udrea Nicolae, Biserica Dângești, ridicată prin strădania locuitorului Ion Sandu-Biserica în anul 1821, preot paroh Cernea Ioan-George. În satul Berislăvești mai există o Biserică, ctitorie a boierului Sandu Bucșenescu în anul 1754, fosta mănăstire, care până în anul 2006 a servit ca biserică de sat și care, în anul 2009, a fost preluată de Sf. Mănăstire Cozia.

Învățământ

Prima școală în comuna Berislăvești a fost înființată în anul 1762 la Schitul Berislăvești și în 1838 ia ființă altă școală tot în acest sat. În anul 1857 iau ființă școli în satele Rădăcinești și Dângești. În anul 1865 în satul Scăueni și în 1890 în satul Robaia. În momentul de față, pe raza comunei funcționează un număr de 5 școli. În cadrul școlilor din satele Berislăvești, Scăueni, Rădăcinești și Dângești, funcționează și grupe de grădiniță. Școlile de pe raza comunei sunt deservite de un numar de 31 cadre didactice.

Gabi Cârjaliu