Zvetlana Preoteasa a fost declarată “Omul anului 2015” la Cernăuţi

Profesoara de limba engleză Zvetlana Preoteasa a fost dascălul vâlcean care a ajuns cel mai departe în carieră în ultimii ani, lucrând o bună perioadă ca secretar de stat în Guvernul Tăriceanu. Liberala le-a stat deseori ca un ghimpe în coastă celor din conducerea locală a PNL care au încercat să o decridibilizeze politic aruncând-o în alegerile uninominale din 2008 să candideze în Colegiul Drăgăşani împotriva puternicului pe atunci Vasile Bleotu. Dar Zvetlana Preoteasa nu s-a descurcat rău, nici atunci, deşi mulţi dintre primari au trădat-o.

Spunem că au trădat-o pentru că ştim exact cât de mult i-a ajutat ministrul pe atunci, aducând în judeţul nostru un număr impresionant de microbuze şcolare noi, manuale, materiale didactice, fonduri pentru repararea unităţilor de învăţământ şi… fonduri pentru campanie.
A plecat apoi cu liberali duri lângă fostul ei premier şi şi-a continuat activitatea în Capitală unde în prezent ocupă funcţia de directorul general al Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. În această calitate, Zvetlana Preoteasa s-a implicat mult în acţiuni de sprijinire culturală a românilor din afara graniţelor noastre.
Duminică, 22 noiembrie, a primit titlul de “ Omul anului 2015” pentru contribuţia deosebită la organizarea acţiunilor pentru promovarea patrimoniului cultural românesc şi pentru efortul depus în promovarea valorilor neamului peste hotarele ţării, din partea Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi.

Diploma de excelenţă i-a fost înmânată în cadrul spectacolului de gală al Festivalului de Folclor “Să-mi cânţi cobzar…”, ediţia a IX-a, desfăşurat în cadrul “ Zilelor Culturii Tradiţionale Româneşti”. Peste 150 de artişti de toate vârstele au urcat pe scena Centrului Regional pentru Educaţie Estetică “ Tineretul Bucovinei”. Formaţiile de muzică şi de dansuri populare româneşti din România şi Ucraina, interpreţi consacraţi, dar şi tineri debutanţi talentaţi au oferit spectatorilor un adevărat regal artistic
Reamintim că recent, la finele lunii trecute la Casa Avramiade din Tulcea a avut loc lansarea cărţii “Frunza de acacia” scrisă de Zvetlana Preoteasa. La lansare a fost prezentă o parte din elita Tulcii: oameni de cultură, medici, istorici, dascăli, dar şi preoţi. Gazda evenimentului a fost profesorul şi scriitorul tulcean Nicolae Ariton. “Se afirmă că nu scriitorii îşi aleg cărţile pe care le scriu, ci dimpotrivă, cărţile sunt cele care îi aleg pe autorii care să le dea viaţă. Sunt adeptul acestei idei de-a dreptul metafizice, pentru că altfel nu îmi pot explica cum doamna Zvetlana Preoteasa a ajuns în situaţia fericită de a scrie un roman cu acţiunea la Sulina, un oraş destul de îndepărtat de Bucureşti, Râmnicu Vâlcea şi chiar de Tulcea. Pe langă atmosfera uşor exotică, a intrigii complexe şi a personajelor pline de culoare, doamna Zvetlana Preoteasa are meritul de a ne oferi o carte în care istoria este privită şi prezentată dintr-un alt punct de vedere, complet diferit de cel “militarizat” al istoricilor”.
PS Visarion, episcopul Tulcii a apreciat în mod deosebit lansarea unei cărţi despre istoria zonei: “Am venit cu mare bucurie aici la acest eveniment cultural care ne face mare cinste, nouă, tulcenilor. Cartea e cu atât mai interesantă pentru ca ne poartă pe aripile istoriei, în trecutul Sulinei”.
Zvetlana Preoteasa a spus: “ Am fost prinsă în mrejele unei perioade glorioase din istoria Sulinei, dar şi a României. Mi-am dorit ca această carte să fie o frescă a Sulinei anilor 1870”.
Acțiunea cărții „Frunza de acacia” se petrece pe parcursul unui singur an din 23 martie 1870, până în 25 martie 1871 și redă imaginea fidelă a Sulinei, oraș-port de mare importanță pentru acele vremuri. În Sulina se aflau opt ambasade, patru colegii, trei spitale și cel mai important, sediul Comisiei Europene a Dunării. În această atmosferă plină de lumină și viață, piratul Gheorghios Kontoguris, personaj real, al cărui mormânt se află și poate fi văzut în cimitirul Comisiei Europene a Dunării din Sulina, se distinge ca figură centrală a cărții. În jurul lui Kontoguris se țese o acțiune plină de istorie, dar și de mister, dramatism și dragoste. Acțiunea are loc pe trei planuri care se întrepătrund. “Frunza de acacia”  este un roman care se adresează în egală masură sufletului și raţiunii.
Salutăm prima apariţie editorială a profesoarei Zvetlana Preoteasa şi îi dorim succese în acţiunile de promovare a patrimoniului cultural.
Traian GUMINSKI