Ziua Armatei României – „25 octombrie – simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc”

Anul acesta se împlinesc 71 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, 71 de ani departe de ororile unui război care a marcat întreaga omenire. Din statisticile oficiale, preţul plătit de ţara noastră, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost unul dureros, România înregistrând peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri şi invalizi de război (dintre care circa 92.000 de militari şi-au pierdut viaţa).

În urmă cu 57 de ani, prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, s-a decis ca ziua de 25 octombrie să fie proclamată şi aniversată ca “Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române”.
Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, şi până în anul 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi faptelor de arme ale poporului român.
La 2 octombrie 1951 a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie.
Aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după Războiul de Independenţă (1877-1878), Armata Română a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua Înălţării Domnului, devenită Ziua Eroilor după Primul Război Mondial, şi la cele dedicate Zilei Naţionale.
Data de 25 octombrie a fost oficializată ca simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc şi s-a impus mentalului colectiv naţional, întipărindu-se în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte armata şi pe cei care au fost în slujba ei.
25 octombrie 1944, Ziua Armatei României, semnifică data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă.
După actul de la 23 august 1944, când România s-a alăturat Naţiunilor Unite, armata română a contribuit într-o mare măsură la efortul de război împotriva Germaniei fasciste şi Ungariei horthyste. Acţiunile armatei române eliminaseră prezenţa militară germană de pe teritoriul controlat de guvernul român, fiind ucişi peste 5.000 militari inamici, alţi peste 56.000 fiind capturaţi. Fusese executată, de asemenea, acoperirea strategică a frontierei şi a liniei de demarcaţie vremelnică româno-ungară din Crişana şi Podişul Transilvaniei, impusă prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. La adăpostul acoperirii strategice româneşti, armatele sovietice au străbătut într-un timp scurt, fără a întâmpina vreo rezistenţă, aproximativ 1.000 de kilometri şi au trecut fără luptă prin trecătorile Carpaţilor Meridionali şi Occidentali.
Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi aproape 58.000 iar pierderile provocate inamicului s-au ridicat la peste 89.000 militari dintre care aproape 77.000 prizonieri.
Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală.
„Ajunse la frontieră din 1940, diviziile noastre sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano- maghiare– menţiona comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944”.
A fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de Pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947. 25 Octombrie este o zi importantă pentru ţara noastră – Ziua Armatei României, sărbătoare cu o rezonanţă specială în conştiinţa şi istoria poporului român, moment cu valoare de simbol al împlinirii naţionale. La data de 25 octombrie 1944, ostaşii Armatei noastre eliberau localităţile Carei şi Satu Mare din Ardealul răpit prin Dictatul de la Viena.
Anul acesta, Armata României a comemorat eroii naţiunii care au căzut în luptă sau în prizonierat pe timpul Primului Război Mondial, cu prilejul centenarului intrării ţării noastre în Marele Război.
Cu acest prilej, pe întreg teritoriul naţional au fost organizate ceremonii militare publice la aproximativ o sută de monumente ale eroilor, unde au fost citite, în premieră, numele celor care au făcut sacrificiul suprem pentru patrie.
România Întregită are la fundament sângele eroilor români care au murit pe fronturile din Transilvania, la Dunăre în Moldova sau în lagărele de prizonieri.
Peste 330.000 de militari români au pierit în urma acestei conflagraţii mondiale, iar aproximativ 76.000 au rămas invalizi. Acestora li se adaugă victimele din rândul populaţiei civile care au fost răpuse de boli, foamete sau care au fost executaţi de către trupele de ocupaţie.
Prin Hotărârea Guvernului României nr. 821/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a fost aprobat Programul naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.
La data de 25 octombrie 1944, ostaşii Armatei noastre eliberau localităţile Carei şi Satu Mare din Ardealul răpit prin Dictatul de la Viena.
La 71 de ani de la închererea celul de-al doilea Război Mondial, cu prilejul Zilei Armatei României, noi, generaţiile care le-au urmat, dar care nu i-au uitat, ne înclinăm cu respect şi recunoştinţă în faţa memoriei eroilor care şi-au pierdut viaţa pe câmpul de luptă. Transmitem, totodată, un gând de preţuire celor 20.000 de veterani de război, 760 de văduve de război şi 102.000 văduve de veterani de război.
Armata este una dintre instituţiile care şi-au definit menirea şi împlinit destinul de a acţiona permanent în slujba poporului, în toate momentele fierbinţi ale istoriei naţionale. Fidelă misiunilor încredinţate în toată existenţa sa – apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale, Oastea ţării a învins duritatea vremurilor şi a făurit oameni cu caractere puternice, de învingători. Alături de Biserică, Armata a reprezentat – şi continuă să fie – unul dintre pilonii pe care întreaga naţiune s-a sprijinit în momentele grele.
Ziua Armatei României constituie, pentru militarii aflaţi la datorie în ţară sau departe de hotarele ei, prilej de a cinsti şi evoca faptele de arme ale înaintaşilor care, prin jertfa lor pe câmpul de luptă, au înnobilat sensul cuvintelor ONOARE şi PATRIE.
Prin misiunile îndeplinite în ţară şi în teatrele de operaţii, militarii români se ridică la înălţimea faptelor de arme ale înaintaşilor. Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, către militarii aflaţi în misiuni, departe de cei dragi, în teatrele de operaţii din Afganistan, Balcanii de Vest, sub egida NATO ori în operaţiuni conduse de ONU, UE sau OSCE. Ei demonstrează hotărârea noastră de a ne respecta angajamentele internaţionale, de a întări statutul României de ţară furnizoare de securitate în regiune, care contribuie din plin la efortul global de instaurare a unui climat de securitate şi pace în lume. Participarea armatei noastre la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii şi de combatere a terorismului va rămâne un obiectiv de bază al politicii de securitate româneşti.
Traversăm, alături de aliaţii noştri, o perioadă complexă din punct de vedere al situaţiei de securitate. Criza din Ucraina şi evenimentele din flancul sudic au impus Alianţei Nord-Atlantice regândirea priorităţilor şi implementarea măsurilor de reasigurare şi adaptare a statelor membre la noua situaţie.În acest sens, s-a trecut la fundamentarea unei noi viziuni strategice, care presupune realizarea creşterii vitezei de reacţie şi constituirea unor structuri de comandă şi control pentru prevenirea şi contracararea noilor ameninţări, incluse în cadrul Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii Operaţionale a Alianţei.
Cinstim, cu preţuire şi respect, memoria eroilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii şi suntem alături de familiile acestora, pe care le asigurăm, încă o dată, de sprijinul nostru. Gânduri bune şi urări de sănătate transmit şi militarilor răniţi în misiunile executate în teatrele de operaţii. Curajul şi spiritul lor de sacrificiu îi inspiră şi îi întăresc pe toţi cei care au ales să-şi SERVEASCĂ PATRIA în UNIFORMA OŞTIRII ROMÂNE.
Militarii români, printre care se numără şi geniştii vâlceni, au avut un rol important în consolidarea prestigiului internaţional al ţării noastre. Militarii sunt cei mai buni ambasadori ai imaginii României în lume.
Este o datorie sfântă pentru fiecare dintre noi să dăm, de Ziua Armatei României, onorul solemn camarazilor noştri căzuţi la datorie şi să omagiem cu deosebit respect şi recunoştinţă sacrificiul lor. Alegând cariera armelor nu am ales o meserie, ci ne-am asumat un destin şi o misiune pe cât de dificilă, pe atât de onorantă.
Avem de îndeplinit, sub puterea Jurământului, o datorie sacră, pe care o vom duce la bun sfârşit urmând cele mai importante lecţii ale vieţii – devotament, patriotism, curaj şi datorie.
Datele ne-au fost furnizate de maior Florentin Duman, ofiţer de informare şi relaţii publice.