Vaideeni, comuna tradiţiilor păstrate cu sfinţenie

Vaideeni este singura comună din judeţul Vâlcea în care tradiţia este păstrată cu sfinţenie. Aici fiecare ungurean ştie să cânte şi să danseze, iar nunţile sunt tradiţionale populare. Primarul se îmbracă în costum popular, iar tinerii îşi etalează frumoase straie lăsate din moşi strămoşi. Vaideeni îşi poartă renumele mai departe, peste graniţe, iar aici s-au născut doi ministri.

Li s-a spus ungureni pentru că veneau dintr-o Transilvanie stăpânită de unguri şi apoi de austrieci. Oameni puternici, mândrii şi muncitori, ungurenii au scris de-a lungul a peste şapte secole, istoria zbuciumată a unor oameni de la munte născuţi pentru a trăi liberi. Au urcat şi au coborat neîncetat muntele pe măgari, pe cai, cu desagi. Tradiţia de peste şapte secole a ungurenilor este ca împreună cu copiii şi nepoţii, să se adune din toate colţurile ţării, în fiecare an, la Vaideeni, pentru a sărbători odată cu Sânzienele şi „Învârtita Dorului”, una dintre cele mai semnificative tradiţii ale locului.
Păstorii care au venit primii în Oltenia de nord s-au aşezat într-o localitate ce avea să se cheme Vai de Ei. Unii spun că au luat în pribegie odată cu multul-puţinul lor şi numele localităţii părăsite. Alţii spun că denumirea de Vai de Ei s-a născut din invidia şi glumele oltenilor care au pus această sintagmă pe seama bogăţiei acumulate de-a lungul timpului de ungurenii de la Poalele Munţilor Căpăţânii.
Prima atestare documentară a satului Vaideeni datează din sec. al XVI-lea, din timpul lui Radu cel Mare şi se referă la una din întamplarile care aveau loc în mod frecvent în viaţa satelor – o “judecată” pentru pământ. În acest conflict câştig de cauză au avut locuitorii din Vai de Ei, despre care se consemnează în Hrisovul lui Radu cel Mare, că “au fost stăpâni netulburaţi de nimeni din moşi strămoşi pe aceste meleaguri”. Satul Vai de Ei a supravieţuit până în sec al XIX-lea, când s-a mărit prin venirea mărginenilor sibieni, când a primit şi numele de Vaideeni.

Personalităţi marcante din sat care nu şi-au uitat originile

Majoritatea locuitorilor din Vaideeni sunt la origine crescători de animale. Fii de ciobani, “ungurenii” au colindat ţara-n lung şi lat, în timp ce plecau cu mioarele în transhumanţă. Aşa se face că mulţi dintre fiii satului, ajunşi oameni mari, au fost în copilărie ciobani. Printre aceste nume se numără Lazăr Ioniţă Comănescu care a fost primul deputat al României, iniţiind prima lege a transhumanţei, Învăţătorul Nicolae Munteanu a scos în 1934 revista “Stana”, la care au publicat articole de specialitate şi poezie populară Ion L. Apostoloiu, Leonte D. Grigorescu, preotul Ion Botocan, Napoleon Ionescu, Dumitru Vartolomei Tărtăreanu, Adam Ionescu, şi el tot fiu de baci ungurean, a absolvit Dreptul la Sorbona şi a fost senator pe viaţă, implicandu-se direct şi în viaţa comunităţii de ciobani din Vaideeni, Lazăr Comănescu, astăzi ministru al Afacerilor Externe, s-a născut tot într-o familie de ciobani, iar lecţiile şi le făcea mergând cu oile la păşunat. Părinţii l-au învăţat să cânte la fluier, iar acum ambasadorul ţine cu el, la Bruxelles, fluierul cu care mai cântă chiar şi în medii diplomatice, ca un artist adevărat. Şi lista nu se termină aici. Un alt ministru pe care l-a dat Vaideeni este Achim Irimescu, fost consilier în cadrul Reprezentanţei permanente a României la Bruxelles, actual ministru al Agriculturii.

Sfântul Ardealului veghează Vaideeniul

“Sfântul Ardealului, cum este supranumit părintele Arsenie Boca, l-a atras şi l-a inspirat, datorită personalităţii sale de o înaltă statură monahală, pe sculptorul vâlcean Ivan Jinaru. Maestrul a realizat o sculptură cu imaginea părintelui Arsenie, din fibră de sticlă cu patină de bronz, care a fost amplasată în faţa Bisericii Sfântul Nicolae din Vaideeni. Rozetele, care se aflau lângă monument, făcute de însuşi părintele Arsenie, au aşteptat 25 de ani într-o grădină din localitatea Păclişa, de lângă Haţeg, jud. Hunedoara, până ne-au fost dăruite de un episcop, apropiat al marelui părinte, să le montăm lângă monument. Acestea erau pline de mucegai şi muşchi şi au fost recondiţionate, patinate şi amplasate acolo. Maestrul Ivan Jinaru a sculptat pe Arsenie Boca cu sufletul”, ne-a spus edilul de la Vaideeni, Daniel Achim Băluţă. Statuia din bronz a părintelui Arsenie Boca este cea mai mare astfel de lucrare din țară.
“Maestrul Ivan Jinaru a sculptat pe Arsenie Boca cu sufletul”, ne-a spus edilul de la Vaideeni, Daniel Achim Băluţă.

Obiective inaugurate

Primarul din Vaideeni a inaugurat deja spre sfârşitul acestui an obiective de investiţii majore. Astfel, este vorba de modernizarea, extinderea şi dotarea sediului primăriei, lucrări în valoare de 200 de mii de euro. Banii au fost accesaţi prin Grupul de Acţiune Locală „Microregiunea Horezu”, prin care s-a mai construit şi un centru de informare turistică, în valoare de 150.000 de euro. Alte trei investiţii realizate de Băluţă sunt reabilitarea cu fonduri europene a drumului forestier (pe o lungime de 12 kilometri, 1.5 milioane de euro), modernizarea DC Talangi (2 kilometri, 400 de mii de euro, pe Măsura 3.2.2) şi de achiziţionarea scenei pentru organizarea de spectacole în aer liber.

Letiţia Lazăr