Transportul pe Dunăre, navigabilitate şi investiţii
“Asigurarea nevigabilităţii pe Dunăre, cât şi creşterea volumelor de mărfuri care tranzitează porturile dunărene, au condus la o serie întreagă de măsuri menite să crească siguranţa în navigare pe tot parcursul anului”, afirmă inginerul Geani Man, membru al Departamentului Transporturi Infrastructură PSD Vâlcea.
“Prevederile bugetare, cât şi proiectele aflate în diverse stadii de implementare conduc la creşterea navigabilităţii pe canalele Dunării, în condiţii de siguranţă.
Lucrările de pre-dregare care vin în completarea lucrărilor hidrotehnice speciale, contribuie la reabilitarea cheiurilor fluviale. În acest fel, prin creşterea numărului de zile de navigare, prin creearea logisticii portuare aflate în curs, au început să se dezvolte centrele intermodale care contribuie semnificativ la reţele de tranzitare şi transport a mărfurilor ajunse în porturile româneşti.
Proiectele depuse de APDM Galaţi, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, au scop creşterea operabilităţii şi infrastructurii transporturilor de cereale care vizează clar porturile Brăila, Tulcea şi Galaţi.
Eligibilitatea acestor proiecte este dată şi de faptul că în 2016, un volum foarte mare de cereale, în continuă creştere, au fost transportate prin porturile noastre. Operatorii au încheiat diverse contracte de colaborare cu autorităţile portuare, prin care odată cu demararea proiectelor de infrastructură, se obligă să investească în acest sector. Canalele navigabile Poarta Alba-Midia Năvodari şi Dunăre–Marea Neagră au intrat într-un program de realizare graduală a proiectelor specifice pentru Coridorul VII, menit să crească navigabilitatea.
Prin Portul Tulcea, în 2016 au fost tranzitate doar 14.900 to cereale (fluvial), datorită lipsei unui terminal. Acest lucru a determinat costuri suplimentare cu transportul până în portul Constanţa. În cursul acestui an, autorităţile au demarat un proiect pentru construcţia unui terminal în acest port, capabil să preia operaţiunile de încărcare-descărcare sau stocare, specific cerealelor.
Portul Brăila, în cursul anului trecut a realizat un tranzit de cereale de aproximativ 458.700 tone. A fost realizat un studiu de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii portuare, cât şi pentru modernizarea drumurilor, canalizării şi a reţelei electrice (Proiect inclus în Master Planul de Transport), investiţiile începând să fie derulate în 2017.
În anul 2016 prin Portul Galaţi au tranzitat 203.244 tone cereale. Modernizarea Danei 31 derulată acum câţiva ani a impus operaţional şi un proiect de amenajare a Danei 32 din Portul Docuri aferentă silozului Anghel Salinghi, investiţie evaluată la 7-8 milioane euro. În acest proiect se doreşte modernizarea cheiului în sensul de a construi unul vertical în locul celui pereat (înclinat), care nu este operaţional când nivelul Dunării este scăzut. Se mai doreşte şi finanţarea unui sistem de încărcare automatizat, care conduce la creşterea capacităţii de operare, indiferent de anotimp sau de nivelul navigabil al Dunării.
Toate aceste investiţii, aflate în diverse stadii de implementare, dovedesc deschiderea autorităţilor locale, dar şi a ministerelor de resort spre creerea unor infrastructuri portuare mărite şi modernizate, capabile să răspundă nevoii de creştere a volumelor de marfă (în special cereale), tranzitate prin porturile noastre. Având în vedere poziţia României geo-strategică cu deschidere la Marea Neagră, dar şi la Dunăre, porturile româneşti vor putea răspunde nevoilor comerciale, de stocare sau de operare a tuturor mărfurilor ajunse în România, maritim sau fluvial.
Volumele de marfă în continuă creştere, generează transporturi rutiere spre destinaţii din România, dar şi spre comunitate, astfel apărând noi oportunităţi pentru firmele de transport rutier. Mărirea cifrei de afaceri semnificativ, preconizată de operatorii porturilor româneşti, conduce la noi locuri de muncă şi mărirea platformei specifică, schimburilor de mărfuri la Dunăre”, afirmă ing. ec. Geani Man, membru Departamentul Transport si Infrastructura PSD Vâlcea.