Sfânta Cuvioasă Parascheva, sărbătorită pe 14 octombrie. Biserici-monument din Vâlcea îi poartă hramul

Credincioșii ortodocși o sărbătoresc pe 14 octombrie pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, una dintre cele mai iubite sfinte ale creștinătății răsăritene, cunoscută pentru viața sa dedicată rugăciunii, postului și ajutorării celor sărmani. Ocrotitoare spirituală a Moldovei, Sfânta este cinstită în numeroase biserici din țară, inclusiv în lăcașuri de cult cu valoare de monument istoric din județul Vâlcea.

O viață închinată credinței și ajutorării celor sărmani

Potrivit tradiției bisericești, Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Epivata, localitate din Tracia, în apropierea Constantinopolului de odinioară. Încă din copilărie, cuvintele Evangheliei au îndemnat-o să-și dedice viața credinței și faptelor de milostenie.

La numai zece ani, impresionată de îndemnul Mântuitorului de a-L urma, și-a împărțit hainele și podoabele săracilor. Mai târziu, a părăsit casa părintească și s-a retras în locuri de rugăciune, unde a dus o viață de post, priveghere și smerenie.

După ani petrecuți în apropierea Locurilor Sfinte și în pustia Iordanului, s-a întors în localitatea natală, unde și-a petrecut ultimii ani ai vieții. Potrivit tradiției ortodoxe, după moartea sa, trupul i-a fost descoperit neputrezit, iar moaștele au fost cinstite de credincioși și mutate succesiv în mai multe centre religioase.

Cum au ajuns moaștele Sfintei la Iași

Un moment important în istoria cinstirii Sfintei Parascheva îl reprezintă aducerea moaștelor sale la Iași, în anul 1641, în timpul domniei lui Vasile Lupu, voievodul Moldovei.

După ce au fost păstrate la Epivata, Târnovo, Belgrad și Constantinopol, sfintele moaște au ajuns în capitala Moldovei, fiind așezate în biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi. De atunci, Sfânta Cuvioasă Parascheva a devenit unul dintre cei mai importanți ocrotitori spirituali ai Moldovei, iar pelerinajul de la Iași adună anual numeroși credincioși din România și din străinătate.

Biserici-monument cu hramul Sfintei Parascheva, în Vâlcea

Județul Vâlcea păstrează numeroase lăcașuri de cult dedicate Sfintei Cuvioase Parascheva, unele dintre acestea fiind incluse în categoria monumentelor istorice. Ele reprezintă repere ale patrimoniului religios și cultural local, păstrând mărturii ale credinței și tradițiilor comunităților de-a lungul generațiilor.

Potrivit listei monumentelor istorice prezentate în documentația de referință, biserici cu hramul Cuvioasei Parascheva se găsesc în următoarele localități:

– Biserica din str. Calea lui Traian nr. 133, municipiul Râmnicu Vâlcea;

– Biserica Schitului Pătrunsa din satul Bărbăte ti, comuna Bărbăteşti;

– Biserica de lemn din satul Mariţa, comuna Vaideeni; (foto)

– Biserica din satul Călineşti, oraş Brezoi;

– Biserica din satul Colţeşti, comuna Alunu;

– Biserica de lemn din satul Igoiu, comuna Alunu;

– Biserica din satul Bumbuieşti, comuna Boişoara;

– Biserica din satul Grebleşti, comuna Câineni;

– Biserica de lemn din satul Copăceni, comuna Copăceni;

– Biserica din satul Ştirbeşti, comuna Ghioroiu;

– Biserica de lemn din satul Olteanca, comuna Glăvile;

– Biserica din satul Coasta, comuna Goleşti;

– Biserica de lemn din satul Opăteşti, comuna Goleşti;

– Biserica de lemn din satul Guşoianca, comuna Guşoieni;

– Biserica de lemn din satul Guşoieni, comuna Guşoieni;

– Biserica din satul Mologeşti, comuna Laloşu;

– Biserica de lemn din cartier Călărăşeşti, sat Mateeşti, comuna Mateeşti;

– Biserica din satul Turceşti, comuna Mateeşti;

– Biserica de lemn din satul Sineşti, comuna Sineşti;

– Biserica de lemn din satul Milostea, comuna Slătioara;

– Biserica din satul Stăneşti, comuna Stăneşti;

– Biserica de lemn din cătunul Gemenica, sat Geamăna, comuna Stoileşti;

– Biserica de lemn din satul Dumbrăveşti, comuna Tomşani;

– Biserica de lemn din satul Cornet, comuna Vaideeni;

– Biserica din satul Valea Mare, comuna Valea Mare;

– Biserica de lemn din satul Valea Văleni, comuna Zătreni.

Aceste lăcașuri fac parte din patrimoniul spiritual și istoric al județului și păstrează legătura dintre comunitățile locale, credință și tradiție.
De Sfânta Parascheva, ziua este un prilej de rugăciune, reculegere și solidaritate, valori care au definit, potrivit tradiției creștine, întreaga viață a Cuvioasei și care continuă să inspire generații de credincioși.