Schitul Ostrov, protejat de icoana Maicii Domnului
Puţini credincioşi cunosc povestea schitului Ostrov, colţ de rai pe micuţa insulă a Călimăneştiului, un valoros aşezământ monastic din Eparhia Râmnicului, ctitorit de Sfântul Neagoe Basarb, un monument istoric de importanţă naţională. Schitul Ostrov ascunde multe episoade istorice şi legende unele cunoscute, altele ascunse în negura tinpului şi a zidurilor. Dar perla acestui valoros aşezământ este însă icoana Maicii Domnului, icoană care i-a apărut în vis şi Elenei Ceauşescu, care vroia să îl dărâme. De frica blestemului care se putea abate asupra familiei Ceauşescu, ordinul a fost anulat.
Puţini însă ştiu că schitul de pe Olt are o poveste aparte.
“Schitul Ostrov de la Călimăneşti, ridicat pe locul unei mai vechi aşezări monastice din secolul al XV-lea, este ctitoria domnitorului Neagoe Basarab şi a soţiei sale, doamna Despina, între anii 1520-1522. Deoarece a fost sfinţită fără pictură aceasta este începută în 1752 la altar şi se termină cu restul bisericii în 1760. Tot atunci, pisania veche a fost înlocuită cu o pisanie în limba română cu litere chirilice.
La Ostrov s-au călugărit soţia lui Neagoe Basarab, Doamna Despina, cu numele de Platonia şi mama lui Mihai Viteazul cu numele de Teofana.
O mare podoabă de arhitectură interioară, care a înfruntat vremurile, este ”tâmpla aurită”, din lemn de tei care datează exact de la zidirea bisericii. Icoanele împărăteşti sunt foarte vechi, unele ipoteze susţinând că ar fi chiar cele originare.
Legenda spune că un om „cu frica lui Dumnezeu” a încercat să treacă Oltul cu carul tras de boi dar apa a crescut şi în faţa lui s-a ridicat un talaz uriaş. Aflat în faţa morţii, creştinul s-a rugat cu ardoare la Domnul să-l salveze, căci dacă va face această minune va clădi o bisericuţă. Atunci, dintre apele învolburate a ieşit un deal mare care a despicat valul în două. Aceasta este minunea apariţiei insuliţei pe care creştinul a ridicat, ca semn de mulţumire, o bisericuţă de lemn”, ne spune prof. dr., Florin Epure, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea.
Pelerinii primeau ajutor când se rugau la icoana făcătoare de minuni
La ctitoria lui Neagoe Basarab se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul – Hodighitria (Îndrumătoarea, Călăuzitoarea), o pictură în tempera din secolul al XVI-lea, cu un autor anonim. Pe ea este înscris următorul text: „Aceas(tă) sf(â)nt(ă) ico(ană) fi(in)d veche şi făcătoare de minun(i) să stricat foarte reu; s-au dres prin îndemnul stariţi(i) Platonida şi cu toată osteneala şi cheltu(i)ală dumnealu(i) jupân… leat 1795 ghenuar(ie) Ioan Zogr(af).” Icoana a fost restaurată în 1791 de Ioan Zugravul.
„Schitul de călugăriţe a fiinţat până la anul 1890. La schit se păstrează multe mărturii ale pelerinilor care au primit sprijinul, în urma rugilor ridicate la această sfântă icoană.
La sfârşitul anilor ‘70, din cauza lucrărilor de amenajare hidroelectrică a Oltului, insuliţa a trebuit să fie înălţată cu circa şase metri distrugându-se o faună seculară de fagi, stejari şi brazi. S-a ridicat şi biserica, şi s-au refăcut şi anexele. Cu prilejul acstor lucrări au fost descoperite monede şi ceramică din secolele XIV-XV fapt ce o face această ctitorie contemporană cu Mănăstirea Cozia”, ne mărturiseşte maica stareţă Miriami.
Elena Ceauşescu a visat icoana Maicii Domnului
Se spune că, Ceauşeştii ar fi dat ordin ca schitul Ostrov să fie demolat pentru a lăsa loc noii construcţii hidrotehnice de pe Olt. Pe drumul înspre Sibiu ar fi avut un accident de maşină. Asta a făcut-o pe Elena Ceauşescu să anunţe, din spitalul unde visase icoana Maicii Domnului, pe constructori să anuleze acest ordin fiindu-i teamă de blestemul care ar fi putut să se abată asupra lor.
La 22 decembrie 1838 chiliile şi clădirile existente au fost distruse de un incendiu, fiind rezidite pe temeliile vechi în anul 1940. Principalele restaurări s-au făcut în anii 1940, 1956-1957, 1962-1963. După restaurarea picturii din anul 1988, doi ani mai târziu străvechea ctitorie domnească avea să redevină aşezământ monahal ca metoh al Coziei, iar din anul 1996 Ostrovul devine mănăstire de maici, de sine stătătoare.
Preacuvioasa Maică Mariami Tunza, ca gazdă, a luminat acest lăcaş al Domnului, care păstrează atâta istorie şi foarte multe legende.
Letiţia Lazăr