Povestea Sfântului Valentin și a Valentine’s Day

Pe 14 februarie, sinaxarul catolic pomeneşte pe doi sfinţi martiri cu numele de Valentin, unul preot la Roma, altul episcop la Terni. Ambii sunt sărbătoriţi şi în Biserica Ortodoxă, pe 6 şi respectiv 30 iulie. Detaliile despre vieţile lor sunt oarecum neclare.

Preotul din Roma a trăit în secolul III, prieten al împăratului Claudiu Gotul (268-270). Pentru că era creştin şi foarte critic în privinţa orgiilor sexuale dedicate zeului Faunul Lupercus, a fost trimis la judecată sub învinuirea de nerespectarea religiei romane şi a fost condamnat la moarte, în anii 268 sau 270. Episcopul din Terni a fost arestat pentru credinţa lui şi anchetat de prefectul Asteria. Pentru a-i testa veridicitatea credinţei, prefectul i-a cerut să se roage pentru fata lui, care suferea de orbire. Minunea s-a întâmplat şi fata şi-a recăpătat vederea, ceea ce l-a determinat pe prefect sa se convertească la creştinism cu toată familia sa. Mai mult, prefectul a dispus eliberarea tuturor creştinilor închişi pentru credinţă. Auzind împăratul Claudiu, l-a arestat din nou pe episcopul Valentin şi l-a condamnat la moarte. Ambii au fost martirizaţi şi îngropat la Roma, pe Via Flaminia, într-o zi de 14 februarie. Mai târziu, în anul 496, papa Ghelasie I a stabilit data de 14 februarie ca ziua de cinstire a lor.

Cum a apărut Valentine’s Day (Ziua îndrăgostiţilor)?

Pe seama Sfântului Valentin s-au creat numeroase legende de-a lungul timpului, tocmai datorită confuziei uşoare care se poate face între cei doi purtători ai aceluiaşi nume. O legendă neconfirmată susţine că preotul Valentin a fost prins oficiind creştinilor slujba cununiei religioase, încălcând astfel dispoziţiile împăratului Claudiu şi pentru asta a fost martirizat. În 1382, poetul Geoffrey Caucher face prima legătură documentată între Sf. Valentin şi dragostea romantică. El scria într-un poem „For this was on Saint Valentine’s Day, when every bird cometh there to choose his mate.” (Pentru aceasta a fost ziua Sfântul Valentin, când fiecare pasăre îşi alege perechea). Poemul a fost scris în cinstea primei aniversări a logodnei dintre regele Richard al II-lea al Angliei şi prinţesa Anna de Bohemia (căsătoriţi în 1381, fiacre având vârsta de 15 ani). De aici a pornit ideea legăturii dintre Sfântul Valentin şi cei logodiţi. În anul 1400, o lucrare intitulată „Charter of the Court of Love.” (Carta Curţii dragostei) menţiona ziua de 14 februarie ca zi a îndrăgostiţilor, ce se desfăşura la Curtea Regală din Franţa, cu ample festivităţi: dansuri, jocuri, cântece şi poezii de dragoste. În acest fel, dragostea, ca sentiment uman, începe să-şi aibă propria zi de serbare. Aşa începe istoria Valentine’s Day. Apoi, de-a lungul istoriei, Valentine’s Day apare în numeroase opere literare anglo-saxone, inclusiv în opera „Hamlet” a lui William Shakespeare. (Tomorrow is Saint Valentine’s day / All in the morning betime, / And I a maid at your window,/ To be your Valentine). De aici, ideea logodnicelor de a fi „your Valentine” logodnicilor lor. Mai târziu, în sec. XVI-XVIII, sărbătoarea s-a îmbogăţit cu diverse obiceiuri prin care logodnicii şi îndrăgostiţii îşi mărturiseau afecţiunea unuia pentru celălalt: îşi ofereau flori şi ciocolată, îşi trimiteau mesaje de dragoste însoţite de inimioare, simboluri ale zeului Cupidon, responsabil în mitologia greco-romană cu dorinţa de tip erotic. Interesant este că dezvoltarea acestei sărbători în spaţiul anglo-saxon a determinat până şi Bisericile Anglicană şi Lutherană să-l declare pe Sfântul Valentin patron al logodnicilor.