Peştera Liliecilor din Costeştii Vâlcii şi cele două perle ascunse de ochii trecătorilor
Toţi cei care au vizitat Cheile Bistriţei s-au îndrăgostit de aceste locuri. Munţi, locuri, poveşti care se lasă descoperite de cei care păşesc pentru prima data aici, la Costeşti. Dar una dintre minunăţiile care încântă turiştii, este peştera Sfântului Grigorie Decapolitul, aflată în grija maicilor de la Mănăstirea Bistriţa. Aici, în vremuri grele se adăposteau Sfintele sale Moaşte.
Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul are o poveste şi începe din timpuri apuse când adăpostea tezaurul mănăstirii. Aici se ascundeau pustnicii în căutarea unor răspunsuri. Potrivit unei tradiţii consemnate de arhimandritul Chiriac Râmniceanu, Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul a fost descoperită de “un cioban vânător, mai înainte de a fi fost zidită sfânta Mănăstire Bistriţa”. Între Parcul Național Buila-Vânturariţa și Mănăstirea Bistrița există un protocol, semnat în 2004, în baza căruia maicile se ocupă de paza peșterii. Ele sunt direct interesate de protecție, pentru că în peșteră există două schituri: Ovidenia şi Sfinţii Arhangheli.
Ca să ajungi să vizitezi pestera, trebuie să urci un kilometru pe cărarea îngustă şi anevoioasă care se află chiar în spatele mănăstirii.
Peştera cunoscută şi sub numele de Liliecilor, e destul de mică şi poate fi vizitată în timpul zilei pentru că beneficiază de iluminare naturală de la o deschizătură în peretele de stâncă, ce oferă o privelişte minunată a Cheilor Bistriţei. Numele de Peştera Liliecilor vine de la colonia de lilieci care trăieşte în galerii şi care este protejată de lege.
Intrarea are o înălţime de 1,20 de m şi o lărgime de 0,80 m, astfel în prima parte a galeriei se înaintează aplecat pe o distanţă de circa 14 m, după care tavanul începe să se înalţe, până în dreptul unei arcade înguste. Galeria este orientată spre sud-vest pe o distanţă de 15 m şi se termină într-o mică sală cu trei ramificaţii.
Galeria de la intrare se termina dicolo de blocul de calcar suspendat, unde o scară pe partea dreaptă, ne conduce într-o galerie largă, având lungimea de 25 de m, iar lăţimea cuprinsă între 5 şi 7 m.
Turiştii sau pelerinii îşi pot continua drumul în trei direcţii:
– spre dreapta, coboară pe treptele săpate, în galeria Mare, care se termină cu deschiderea nordică a peşterii.
– spre dreapta, care îi conduce intr-o galerie de 30 de m, numită şi galeria Izvorului, etajul mijlociu al peşterii. Galeria se strâmtorează progresiv şi se termină cu două bazinaşe de apă numite de localnici “Izvorul”.
– iar cea de-a treia continuă traseul prin galeria principală şi adăposteşte colonia de lilieci. Undeva în stanga se află biserica Ovidenia, unde pe vremuri de restrişte erau ascunse moaştele Sf. Grigore Decapolitul.
Punctele de interes ale Peşterii Sfântului Grigorie Decapolitul sunt aceste două biserici Ovidenia şi Sfinţii Arhangheli, construite de călugării Monastirii Bistriţa încă din secolul al XVI-lea, aflate una de alta la o distanţă de 50 m.
Peştera cândva a sihaştrilor, acum a Liliecilor şi a micilor insecte care trăiesc în depozitele de guano, este minunată şi merită vizitată de către pelerini şi turişti.
Letiţia Lazăr