Pelerini în Bulgaria, în căutarea lui Dumnezeu
Fiecare lăcaş religios are povestea lui. Unele sunt mai fascinanate decât altele, dar au ceva în comun şi anume prezenţa lui Dumnezeu între zidurile care îşi povestesc istoria. Într-o singură zi, 50 de pelerini au vizitat patru mănăstiri fascinante: Dimitrie Basarabov, Sf. Ioan Rusul, Comana şi biserica Drăgănescu, pictată de părintele Arsenie Boca.
Dimineţile tomnatice sunt întotdeauna reci şi friguroase, dar frigul pentru cei aproape 50 de oameni care aşteaptă în faţa bisericii Sfinţii Apostoli din Rm. Vâlcea nu este simţit. Toţi sunt nerăbdători să plece către locuri necunoscute, către lăcaşe unde credinţa este simţită şi Dumnezeu este mai aproape de sufletele credincioşilor mai mult ca oricând. Nu este prima dată când preotul Cristian-Alexandru Bănuţă organizează pelerinaje în Bulgaria. Frumuseţea mănăstirii Sf. Dimitrie Basarabov a convins credincioşi să vină pentru a doua sau a treia oară în acest pelerinaj.
“Ştii de ce merg eu în pelerinaje? În primul rand ai ocazia de a socializa, apoi vezi nişte locuri minunate, unde simţi prezenţa lui Dumnezeu. La sfârşit te simţi uşor, vezi altfel greutăţile vieţii, devii mai bun”, ne mărturiseşte Tina Căpezeanu, care vine pentru a doua oară în acest pelerinaj.
Drumul nu pare lung şi nici obositor pentru niciunul dintre pelerinii entuziasmaţi.
“Concepţia celor care aud de pelerinaje este că majoritatea celor care vin în ele sunt de vârstă înaintată. Surpriza este că o mare parte din ei sunt tineri, că reuşesc să lege prietenii şi că se îndreaptă spre credinţă, cu dragoste către Dumnezeu. Sunt dornici să cunoască şi să vadă. Mi se umple sufletul de bucurie şi am satisfacţia aia de fiecare dată că reuşesc în planurile mele, să transmit dragoste către Dumnezeu”, ne spune preotul Bănuţă.
Dimitrie Basarabov – mănăstirea din stâncă
A descrie frumuseţea Mănăstirii Sf. Dimitrie Basarabov nu este uşor. Chiliile săpate în stâncă şi scările care duc în locurile atinse de mâna lui Dumnezeu, te uimesc de cum intri pe porţile de lemn ale mănăstirii din Bulgaria, aflată pe marginea râului Lom. Denumită şi “Babilon”, deoarece pe vremuri demult apuse aici erau stabilite mai multe naţii, mănăstirea este renumită pentru povestea Sfântului Dimitrie Basarabov.
“De mic a început sfântul să cocheteze cu mănăstirea, (începe să povestească părintele Cristian-Alexandru Bănuţă, n.r.). A început să studieze, şi a intrat în locul unde şi-a dorit, în mănăstire. Era aproape de oameni, stătea de vorbă cu ei, mânca cu ei, şi s-a făcut cunoscut datorită sfaturilor şi minunilor pe care le făcea. Cei care veneau la el observau schimbarea imediat după ce plecau. Mulţi îl căutau ca duhovnic. Nu de puţine ori i se spunea că este “mângăierea sufletelor care îl căutau”. Sfântul şi-a simţit sfârşitul şi s-a pus între două lespezi de piatră unde a şi murit. Râul Lom însă s-a învolburat şi l-a luat la vale şi nu s-a mai ştiut nimic de el. După câţiva ani, aici a venit o familie cu o fată care avea probleme de sănătate. Noaptea, fata a visat pe sfânt şi s-a trezit, şi-a luat părinţii de mână şi i-a dus într-un loc unde a văzut lumină. Acolo au găsit trupul lui Dimitrie care nu era putrezit, ci avea un miros foarte frumos. Sunt multe povestiri despre acest sfânt care a înfăptuit minuni. În timpul războiului ruso-turcesc din anii 1768-1774, sfintele sale moaşte au fost transportate în orasul Bucuresti de către generalul Petru Saltikov. Acestea au fost aşezate cu mare evlavie şi bucurie în Catedrala din Bucureşti “Sfinţii Împaraţi Constantin şi Elena”, unde se află până în ziua de astăzi”, povesteşte părintele Cristian Bănuţă.
Sfântul Ioan Rusul, soldatul care vindecă
O mănăstire nu se naşte la întâmplare, ci apare într-un loc transfigurat de prezenţa lui Dumnezeu şi a oamenilor care slujesc Lui. Acesta este cel de-al doilea lăcaş de cult vizitat de pelerini, mânăstirea Sf. Ioan Rusul, la marginea localităţii Slobozia, un alt loc de o frumuseţe aparte, ctitorită recent. Aici, pe domeniul primului aşezământ monahal din ţara noastră ridicat în cinstea acestui sfânt militar, poţi vedea flori care mai de care mai frumoase, prepeliţe, păuni, şi multe alte minunăţii. Această mică bijuterie a fost pe vremuri un depozit de muniţie, care a fost transformat. Povestea vieţii sfântului Ioan este la fel de fascinantă ca a sfântului Dimitrie.
„Am ales această mănăstire pentru a fi vizitată deoarece paracliserul bisericii noastre Sfinţii Apostoli poartă numele Sfântului Iosn Rusul. Noi suntem singura biserică din oraş care are două liturghii în aceeaşi zi, şi ne mândrim cu acest lucru (slujba in paracliserul Sf Ioan Rusul este ținutā de un preot surdo-mut, pentru surd-muți,n.r.). Ioan Rusul a fost soldat, dar a căzut în mâna turcilor, unde un bogătaş l-a luat să aibă grijă de animale. El stătea şi vorbea cu animalele, se ruga pe ascuns, iar toţi îl luau în râs şi îl rugau să facă o minune. Într-o zi, când stăpânul era plecat la Mecca, a pus în vasul preferat al lui o porţie de orez şi s-a rugat, iar vasul a dispărut. Stăpânul s-a întors şi le-a povestit tuturor cum lângă el a apărut vasul lui preferat cu orezul aburind. Şi-au dat toţi seama de puterea lui. Nu şi-a pierdut deloc credinţa, iar când şi-a prevăzut sfârşitul a cehamt preotul cu sfânta împărtăşanie, care i-a fost dată într-un măr. L-au înmormântat creştineşte, iar preotul la câţiva ani a avut un vis în care i s-a arătat şi i-a spus să îl dezgroape. Surpriza a fost că mirosea foarte frumos, de aceea l-au luat şi pus în biserică”, ne spune părintele Cristian. Sfântul Ioan Rusul este vindecătorul bolnavilor care se roagă la el.
În pădurea de lângă mănăstire, surpriza pentru pelerini a fost organizarea unei agape creştineşti de către părinte şi reprezentantul firmei de transport Nikdana Transport, Nicu Matei, care au oferit celor 50 de pelerini un grătar.
Mănăstirea Comana, ctitoria lui Ţepeş dintre mlaştini
Chiar dacă pe lista de priorităţi nu se afla mănăstirea Comana, pelerinii au avut surpriza de a vizia acest loc care se află în plină renovare. Mănăstirea Comana este situată în comuna Comana din judeţul Giurgiu. Mlaştinile care înconjoară localitatea şi stufărişul face din acest loc “Delta Giurgiului”. “A fost ctitorită de Vlad Ţepeş în anul 1461, ca o mănăstire-cetate, care însă s-a ruinat până la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost înălţată Mănăstirea era odinioară o insulă în mijlocul mlaştinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, uşor de incendiat la vreme de primejdie”, ne spune un monah al mănăstirii.
Timp de 15 ani, părintele Arsenie Boca a consemnat viitorul pe pereţii Bisericii Drăgănescu
Un soare plăpând mai aruncă câte o rază fără putere, înserarea se lasă peste zona ne prinde la biserica Drăgănescu, unde pictura este opera părintelui Arsenie Boca. Din 1967, până în 1982, timp de 15 ani, a muncit la ea marele duhovnic. Veneau pelerini din toate colțurile țării să-l vadă pe ieromonahul-pictor oropsit de Securitate și lăsat fără dreptul de a mai sluji și a spovedi pentru vina de a fi fost creștin. Arsenie Boca şi-a consemnat cu pensula, în linii și culori, profețiile. Pentru acela care știe să găsească în desen și pilda biblică, și cuvintele profetului contemporan nouă, frescele se deschid ca o carte a viitorului. O parte din acest „viitor”, observă cei care îi interpretează picturile, a devenit deja trecut. Unele dintre aceste profeții s-au întâmplat deja, iar exemplu este atentatul asupra turnurilor gemene din New York. Pe un perete al bisericii se pot vedea turnurile gemene, în flăcări. Explozii. Soarele cuprins de neguri. Cetatea de zgârie nori acoperită de praf, de fum, de jale. Dar poate cea mai puternică dintre previziuni este cea a propriei morți. În fresca reprezentându-l pe Sfântul Ștefan cel Nou, cu viața și pătimirile lui, părintele Arsenie Boca avea să fixeze o dată. Data morții sale, aceeași cu data martiriului Sfântului Ștefan, cel care plătise cu viața îndrăzneala de a-și fi transformat temnița în mănăstire: 28 noiembrie. Plecăm cutremuraţi de emoţie. A fost o zi perfectă, chiar dacă oboseala ne-a cuprins. Credinţa este în noi, şi învăţăm mereu să fim mai buni.
“Următorul pelerinaj pe care îl vom organiza este tot în Bulgaria, şi are loc pe 19 noiembrie. Pe 26 noiembrie însă, vom organiza un pelerinaj la mormântul părintelui Arsenie Boca, pentru că pe 28 noiembrie Ţara Haţegului se trezeşte mai devreme ca de obicei. Este parastasul părintelui Arsenie Boca, când o mare nesfârşită de oameni şi flori vin să atingă mormântul”, adaugă părintele Cristian-Alexandru Bănuţă.
Letiţia Lazăr