Inutilitatea unui deputat vâlcean

Se apropie finalul de mandat al actualilor parlamentari deci un nou sezon de alegeri parlamentare. Mulţi dintre ei nu au făcut mai nimic din ceea ce au promis, dar mai ales nu au fost de nici un ajutor nici partidelor din care fac parte şi nici comunităţilor care i-au ales uninominal în urmă cu patru ani, dar pe marele val al simpatiei şi propagandei useliste de atunci.

Cu siguranţă că unii dintre ei nici nu s-au gândit la postul de parlamentar decât la unul de sinecurist. Au fost zgârciţi cu propriile formaţiuni politice, au fost indiferenţi faţă de presă şi de nevoile ei, au fost precişi în a toca sumele forfetare strict în interesul lor sau al unui grup restrâns din jurul lor.
Printre astfel de specimene face parte deputatul liberal Traian Dobrinescu, cel pe care în campania trecută nu îl cunoşteau nici electorii din cartierul său, dar care l-au votat că era de la USL. Nici acum nu îl cunoaşte multă lume, iar colegii de partid care îl ştiu, spun toţi că este un profitor fără pereche, un încrezut cu pretenţii de mare intelectual şi un activist de calitate zero pentru că nu munceşte nici la dezvoltarea organizaţiei şi nu este capabil nici să se ocupe de conducerea vreunei organizaţii de bază, nici măcar a uneia de cartier.
Ei bine, acest individ vrea încă un mandat şi s-a înscris în competiţia internă de la liberali, competiţie în care toţi adversari săi direcţi sunt peste nivelul său de activitate politică şi organizatorică. Dispreţuit de majoritatea presei datorită indolenţei sale (care se vede şi în faptul că declară cu nonşalanţă că nu citeşte decât rareori presă vâlceană), el este sprijinit în campania internă de vechiul său prieten Petre Tănăsoaica. Nici pe Dobrinescu nu îl băgam în seamă dacă nu avea tupeul, să nu spunem nesimţirea să ne pomenească într-un interviu dat recent jurnalistului Petre Tănăsoaica. “Presa îţi poate face o imagine de presă sau îţi poate şifona imaginea, depinde cât eşti dispus să plăteşti. În cazul meu, am preferat să nu plătesc, nu din lipsă de generozitate, cât pentru faptul că imaginea mi-am făcut-o singur, de-a lungul vieţii. Am fost pe rând, sau în acelaşi timp, profesor de limba română şi limba franceză, jurnalist şi director de ziare, director de teatru, om de afaceri, scriitor, parlamentar. În fiecare domeniu de activitate am rămas egal cu mine însumi, în măsura profesionalismului, responsabilităţii şi a onestităţii. Se explică atunci de ce presa nu a vorbit despre activitatea mea parlamentară: 40 de luări de cuvânt; 107 minute la microfonul plenului Camerei Deputaţilor; 90 de propuneri legislative, din care 11 promulgate legi; 14 moţiuni; 3 interpelări; 2 legi care-mi poartă numele. Ceea ce v-am enumerat mai sus poate fi verificat accesând site-ul Camerei Deputaţilor. Nici pe mai departe nu voi plăti serviciile artificioase ale presei locale. Nici nu o citesc decât rareori, tocmai pentru că este artificioasă. Bunăoară, într-un ziar, „Eveniment vâlcean”, este „imaginat” un deputat din zona Sud, colegiul Bălceşti, acum membru PMP, ca un deputat cu activitate prodigioasă. Ei bine, acest domn vine în plenul Camerei o dată la o lună, o lună jumătate, iar la microfonul plenului a vorbit exact 19 secunde, adică atunci când a depus jurământul”, afirma în interviu.
Dar parlamentarul liberal uită să pună că din multele sute de milioane primite de la stat ca sumă forfetară avea dreptul legal şi putea să achite presei locale, măcar prietenului său Tănăsoaica dacă pe alţii nu îi înghite, contravaloarea publicării iniţiativelor sale extraordinare. Putea face abonamente presei locale şi să o citească astfel ar fi putut afla de sutele de probleme ale administraţiilor locale din judeţ de care l-a durut exact în pix. La urma urmei presa nu este sluga vreunui deputat să îi facă pantofii şi încă pe gratis.
Dar nu faptul că ne crede nişte proşti ce trebuie dispreţuiţi ne-a deranjat cel mai tare, ci atacul său direct la activitatea deputatului Constantin Mazilu, un om care a făcut pentru populaţia din colegiul său ce nu ar face Dobrinescu nici în zece mandate. Şi care a promovat legi extrem, de importante pentru populaţia din mediul rural. Mazilu s-a implicat direct în sprijinirea adiministraţiilor locale şi a instituţiilor de sănătate şi învăţământ, a ajutat direct şi indirect mii de familii. A participat la evenimentele fericite şi mai puţin fericite din localităţile judeţului, s-a implicat în aceste comunităţi a dovedit omenie, empatie cu electoratul, sprijinind vârfurile care aveau nevoie şi familiile nevoiaşe.
Deputatul Constantin Mazilu este mai folositor în parlament vâlcenilor decât zece încrezuţi pseudointelectuali.
Când l-am întrebat ce spune de critica lui Dobrinescu ne-a spus scurt: “Acest domn nu este câine să moară de drum lung aşa că moare de grija altora”.
Domnule deputat, putem paria că vei fi pe ultimul loc în competiţia internă a liberalilor şi nici pe acela nu îl meriţi pentru că PNL Vâlcea are zeci de oameni mult mai activi şi capabili ca tine care nu s-au înscris în cursa electorală. Termină-ţi mandatul şi apoi dacă ajung ai tăi la guvernare mai cerşeşte o sinecură aşa cum ai avut-o pe cea de la Regia Protocolului de Stat unde ai frecat menta câţiva ani pe salarii bune. Şi nu te mai băga tu (ca musca în portofelul calului) în ceea ce spune presa locală dacă tot nu o citeşti şi o consideri artificioasă.
Şi nouă, şi liberalilor, dar mai ales vâlcenilor ne eşti perfect inutil!

Traian GUMINSKI