FOTO/VIDEO: Amintirile celebrei bătălii de la Costești

20 de ani au trecut de la celebra bătălie de la Costești dintre minerii plecați din Valea Jiului și forțele de ordine. Oamenii din zonă încă își amintesc desfășurarea forțelor și nici acum nu știu cu exactitate care este adevărul. Costeștiul, o localitate cu 3500 de suflete în ianuarie 1999, a intrat în istoria României pentru că a fost gazda unei lupte demne de Evul Mediu.

Peste 15.000 de mineri conduși de celebrul lider de sindicat, Miron Cozma, i-au bătut la propriu pe cei 10.000 de jandarmi și alte forțe de ordine care încercau să se opună înaintării ortacilor spre București, via Râmnicu Vâlcea. Oamenii din zonă încă își amintesc de capetele sparte, de gazele lacrimogene, de Miron Cozma care intra în curțile sătenilor și lua în special aracii de la vie sau de la grădină.

“Miron Cozma a fost la mine în curte și mi-a luat aracii”

Un localnic își amintește clar momentul în care minerii au ajuns la Costești și au pregătit forțarea barajului gândit de forțele de ordine: “Au intrat și la mine în curte. Primul a intrat Miron Cozma, era în fruntea lor. Nu erau violenți, nici vorbă. Nu au cerut mâncare, dar ne-au luat aracii de la vie, de la grădină, mi-au spus că au nevoie de ei. Au mai luat cârpe să le ude să se apere de gaze. Erau mulți domnule, mulți… Unii au luat prin păduri, i-au înconjurat pe jandarmi. Oamenii de pe aici i-au ajutat cu informații, le-au arătat locurile pentru pot trece. Recunosc că m-am speriat. Aveam oi, le-am băgat la locul lor, eu m-am băgat în beci. Erau gaze și în curte”.

“A fost regie, se știa că vor trece”

Un alt om din Costești crede că totul a fost regie, dar că evenimentele au degenerat: “A fost lucrătură. Puteau să o ia pe Tomșani la vale liniștiți. Cineva le-a spus pe unde să meargă… Eu am filmat totul. Așa a fost să fie. L-am văzut pe Cozma, normal. Eu le-am auzit când a spus să nu se dărâme nimic în sat. Prin alte părți s-au spart geamurile la autocare, aici a fost totul intact. Au mai ajutat și oamenii cu informații. Au adus forțe de ordine de peste tot, și de la Constanța au fost. Au mâncat bătaie… Era multă lume, nu numai mineri. Mulți doar de curiozitate. Eu nu am pățit nimic, doar m-au gazat. De jandarmi a fost rău, au mâncat pesmeți prin pădure. Era vai și amar de ei. Am văzut și când i-au bătut. Nu pot să uit cum i-a dat un miner, dacă o fi fost miner, unuia de la trupele speciale cu o bâtă de trei ori. Nu știu dacă au fost morți, dar răniți au fost mulți, i-am văzut cum îi cărau”. Afirmația sa este susținută de un alt locuitor din zonă care la vremea respectivă lucra în domeniul mineritului: “A fost prăpăd pentru jandarmi. Dar a fost un fel de regie. Ei așa zic. Oamenii de aici i-au ajutat pe mineri, altfel nu știau pe unde să ocolească”.

Minerii conduși de Miron Cozma au ajuns la Râmnicu Vâlcea și au dormit o noapte în Sala Sporturilor Traian, dar nu au mai plecat spre București. Conflictul s-a încheiat cu celebra pace de la Cozia mediată de Înaltpresfințitul Gherasim.

Gabi Cârjaliu
Foto Gabi Henning