Exploatarea calcarului din Cariera Arnota-Costeşti, în atenţia prefectului Renga

Preocupat de economia județului Vâlcea și de efectele pe care anumite erori produse în trecut le-ar putea avea asupra comunității vâlcene, prefectul Radu Renga va avea joi, 22 iulie 2016, o întâlnire la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu doamna ministru Cristiana Pașca-Palmer.

Tema principala a discuției va fi exploatarea calcarului din zăcământul Arnota- Costești și propunerea de soluții pentru rezolvarea situației.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu va sublinia în cadrul întâlnirii importanța pe care o are procesul de exploatare a calcarului din zăcământ Arnota-Costești pentru județul Vâlcea și implicit rezolvarea cât mai rapidă a situației generată de suprapunerea între perimetrul minier și perimetrul ariei naturale, înființată fără a ține seama de activitatea existentă în imediata vecinătate a limitei Parcului Național Buila Vânturarița, pe o suprafață de aproximativ 16 ha.
“Menționăm că suprafața de suprapunere nu se regăsește pe zona de exploatare actuală, ci pe zona de dezvoltare a treptelor superioare ale carierei Bistrița- Costești, care urmau să asigure capacitatea de producție pe termen mediu și lung. Deschiderea treptelor superioare de exploatare creează premisa asigurării de materii prime pentru importanți operatori economici din județul Vâlcea. În cazul nerezolvării situației de suprapunere a celor două perimetre, exploatarea calcarului va înceta în aproximativ 4 ani, conform estimării specialiștilor”, se spune în comunicatul transmis de Prefectura Vâlcea.
„Parcul Naţional Buila Vânturâriţa a fost declarat arie protejată prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitalelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 462/2001, în vigoare la acea dată. Conform prevederilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 aprobată prin Legea nr. 462/2001, modul de constituire şi de administrare a ariilor protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale, facilitându-se participarea localnicilor la aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabilă a resurselor naturale, încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunităţilor locale. De asemenea, la art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 236/2000 aprobată prin Legea 462/2001, se prevedea că documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată trebuia să conţină, printre altele, un studiu de fundamentare ştiinţifică. Având în vedere prevederile legale menţionate mai sus şi luând in considerare faptul că exploatarea resurselor minerale din zona Arnota-Bistriţa, judeţul Vâlcea a început în anii 1960 precum şi faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 652/2000 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională a Sării Salrom – S.A s-a aprobat licenţa de concesiune a a activităţii miniere de exploatare în perimetrul carierei Arnota-Bistriţa, considerăm că la momentul elaborării studiului de fundamentare ştiinţifică pentru declararea Parcului Naţional Buila Vânturâriţa nu s-a ţinut cont de prevederile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000, respectiv faptul că activitatea de exploatare a resurselor minerale reprezintă o activitate tradiţională, precum şi de impactul social al restricţiilor impuse prin includerea zonei în suprafaţa parcului. Orodonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, care abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000, nu conţine dispoziţii cu privire la condiţiile şi modul de modificare a suprafeţelor parcurilor naţionale. Singurele dispoziţii ce vizează modificarea suprafeţelor ariilor naturale protejate de interes naţional se regăsesc la art. 56, aplicabile în situaţia pierderii valorii şi capacităţii conservate pentru care au fost declarate iniţial, fapt ce atrage încetartea regimului de arie naturală protejată. Totodată menţionăm faptul că, suprafaţa Parcului Naţional Buila Vânturăriţa are şi statut de arie naturală protejată de interes comunitar, respectiv sit de importanţă comunitară – ROSCI0015 Buila Vânturăriţa delarat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltărilor rurale nr. 1964/2007 privind instruirea regimului de arie naturala protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi sit de importanţă specială avifaunistică – ROSPA0025 Cozia – Buila – Vânturăriţa declarat prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene natura 2000 în România. Evidenţiem că, potrivit art. 2, alin (3) al Directivei Consiliului nr. 85/337 Habitate, măsurile adoptate în scopul conservării habitatelor şi speciilor de interes comunitar trebuie să ţină seama de condiţiile economice, sociale şi culturale, precum şi de caracterisiticile regionale şi locale. Prin includerea perimetrului carierei Arnota- Bistriţa în suprafaţa siturilor natura 2000, considerăm că nu s-a tinut seama de cerinţele directivei. Potrivit art. 1, punctul 6 din Ordinul nr. 2386/2011 pentru modificarea ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 196412007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, formularele standard ale siturilor se modifică prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în baza recomandărilor Comisiei Europene şi ca urmare a negocierilor în cadrul seminarelor biogeografice dintre autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi Comisia Europeană. Având în vedere prevedrile legale invocate şi competenţele autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în ceea ce priveşte administrarea ariilor naturale protejate considerăm că soluţionarea aspectelor semnalate revine acesteia”, este răspunsul de acum câteva luni al Ministerului Mediului, urmare a unei interpelări depuse de către un parlamentar vâlcean.