Cum își bate joc președintele Klaus Iohannis de orașul Râmnicu Vâlcea, de locuitorii săi și de primarul Mircia Gutău

Condamnarea unui om nevinovat la pușcărie aduce dezastru în familia celui executat și îi distruge deseori viața. Condamnarea unor oameni care conduc comunități aduce prejudicii imense acelor comunității. Râmnicenii au plătit bani grei pentru organizarea unor alegeri parțiale care nu ar fi trebuit să aibă loc și ulterior au plătit și mai mult prin întârzierea unor proiecte pe care cei care i-au luat locul primarului Mircia Gutău nu au fost în stare să le finalizeze.

Noi credem că Mircia Gutău ar trebui să solicite aceste daune și să le înapoieze banii râmnicenilor cumva. Și ar mai avea dreptul să solicite și banii care i-au fost furați. Anii luați din viață nu îi mai poate solicita, dar orice vot dat lui Klaus Iohannis de un cetățean al municipiului Râmnicu Vâlcea este un vot dat unui om care continuă să susțină un judecător ticălos, un judecător care și-a bătut joc de orașul nostru.
Fostul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Livia Stanciu, cunoscută drept “partenera de nădejde a DNA”, a fost devoalată în toată splendoarea, sau mizeria ei. A făcut-o chiar Înalta Curte printr-o decizie definitivă în care a recunoscut nedreapta condamnare a primarului din Râmnicu Vălcea, Mircia Gutău, dispusă, probabil la comandă, de Livia Stanciu, din cauza căreia statul român a fost condamnat de CEDO pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil.
Un caz revoltător mai ales că Livia Stanciu a continuat să își exercite funcția de judecător la CCR, în pofida condamnarii de la CEDO. Căci, președintele Klaus Iohannis a ales să o mențină pe Stanciu la CCR unde se presupune că trebuie sa apere valorile constituționale, deși aceasta se face vinovată de încălcarea unor drepturi fundamentale, care au atras condamnarea României la CEDO.
Desigur, decizia ICCJ de achitare a lui Mircia Gutau reprezintă doar o noua probă, alături de decizia CEDO, care să justifice îndepărtarea lui Stanciu de la CCR. Mai ales că ea confirmă, în opinia noastră, că Stanciu nu se bucură de condiția de buna reputație, condiție necesară pentru a fi judecător CCR. Totuși, având în vedere ca Livia Stanciu a fost pusă la CCR de președintele Iohannis, iar președintele Iohannis este singurul care o poate da afară de la CCR, este limpede că acest lucru nu se va întâmpla vreodată.

Decizie care dovedește nevinovăția lui Mircia Gutău

Vă prezentăm decizia prin care judecătoarele Rodica Cosma, Anca Alexandrescu și Simona Neniță au dispus, în 29 octombrie 2018, achitarea definitivă a lui Mircia Gutau. A fost o soluție pronunțată după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în octombrie 2016, că Mircia Gutau nu a avut parte de un proces echitabil în faza de recurs, fază în care a fost condamnat pentru luare de mită la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare, după achitări la fond si apel, de către un complet format din Livia Stanciu, Vasile Alecsandru (decedat între timp) și Hermina Iancu, cea din urmă făcând opinie separată în sensul achitării. În consecință, dupa decizia CEDO condamnarea lui Gutău a fost anulată, trecându-se la rejudecarea recursului.

O decizie care dovedește ticăloșenia unor procurori și judecători

Prin Decizia penala 865 din 28 octombrie 2018, judecătoarele Rodica Cosma, Anca Alexandrescu și Simona Neniță au dispus achitarea definitiva a lui Gutau, mentinand practic soluțiile de la fond și apel unde s-a constatat că fapta imputată primarului nu există. Motivarea este însă rușinoasă pentru Livia Stanciu, confirmându-se practic faptul ca nu degeaba aceasta s-a autointitulat “partenera de nădejde a DNA”. Căci în cazul Gutău – trimis in judecată de DNA prin procuroarele Claudia Roșu și Camelia Sutiman (nume blestemate de sute de oameni) – Livia Stanciu s-a comportat fix ca o parteneră a DNA, condamnându-l pe Gutău fără nici cea mai mică probă, asa cum au stabilit fostele sale colege de la ICCJ. Mai exact, Livia Stanciu l-a aruncat în pușcărie pe Gutău fără ca prezumția de nevinovăție să fie înlăturată, doar în baza unor acuzații care însă nu au depășit limita unor simple deducții. Or, așa cum bine explica judecatoarele Cosma, Alexandrescu și Neniță, deducțiile și interpretarea gresita a unei stări de fapt nu au nicio legătură cu acuzațiile penale. În plus, instanța are obligația de a-și fundamenta condamnarea exclusiv pe baza unor probe certe, care să înfrângă prezumția de nevinovăție. Niște principii elementare, care se învață în primii ani de facultate, dar care nu s-au regăsit în cazul condamnarii strâmbe dispuse de Livia Stanciu.
În aceeași ordine de idei, cele trei judecatoare subliniază că fapta de luare de mită pentru care Gutău a fost condamnat de Livia Stanciu nu exista în realitate. Așa cum nu exista niciun mijloc de probă care să susțină această acuzație.
Trebuie să amintim că Mircia Gutău a reușit să dovedească la CEDO că nu a avut parte de un proces echitabil când a fost judecat de Livia Stanciu, însă și-a ispășit pedeapsa primită din partea partenerei DNA. Mai exact, Mircia Gutău a efectuat aproape 2 ani din condamnarea de 3 ani si 6 luni de închisoare, la momentul deciziei CEDO fiind deja eliberat din penitenciar. Sunt ani pe care Livia Stanciu, și nimeni altcineva, nu o să-i mai poată da înapoi primarului.

Traian GUMINSKI