Băile Olănești, destinație perfectă după relaxarea din 15 mai

Stațiunea Băile Olănești a suferit mult și suferă în continuare din cauza pandemiei de de coronavirus. În această perioadă a anilor trecuți localurile și hotelurile erau pline și se pregăteau pentru 1 Mai, locurile de cazare fiind rezervate cu multe luni în urmă. De asemenea, în parcurile din stațiune se plimbau în voie pensionari veniți la tratament sau relaxare la Olănești. Chiar și în aceste condiții, localitatea vâlceană este un loc ideal pentru vâlcenii care vor dori o zi sau mai multe de liniște și aer curat, după relaxarea anunțată pentru 15 mai. Iată ce nu trebuie să ratați în cazul în care veți merge la Olănești.

Plimbare la Lacul cu nuferi

Este vorba despre două „lacuri” de dimensiuni modeste, despărțite de aleea betonată. Pe oglinda apei fiecăruia, plutesc nuferi, în stânga galbeni, în dreapta albi. Sunt exemplare înflorite din fiecare specie. Timp de popas: circa 20-30 minute. La circa 200 m distanță se află Sanatoriul Olănești, fost „1 Mai”, azi secție exterioară a Spitalului Elias din București.

Bisericile din Olănești

Cel mai vechi lăcaș din perimetrul central este fără îndoială biserica de lemn cunoscută sub numele Biserica lui Horea. Lăcașul de cult poartă hramul „Sf. Pantelimon” și datează din 1746. Odiseea monumentului religios începe în Albac, unde a fost înălțat inițial, continuă cu strămutarea din 1907 pe domeniul Brătienilor de la Florica (vezi impresii) și se încheie cu aducerea la Olănești în anul 1954. Valoarea artistică și arhitecturală este deosebită, iar spusele conform cărora Horea ar fi învățat carte în pridvorul acestei biserici de lemn sporesc aura lăcașului de cult. Amănunte aici: . Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită după evenimentele din 1989 și este situată pe str. Livadia, în apropierea Primăriei orașului.

Aleea Izvoarelor

Pe parcursul a circa 1 km există o alee pietonală/auto care trece pe lângă principalele izvoare minerale ale stațiunii și constituie plimbarea zilnică a sutelor de pacienți, dar și a vizitatorilor dornici de relaxare. Situată integral sub umbra copacilor, însoțind cursul râului Olănești, aleea pavată cu „biscuiți” e prevăzută din loc în loc cu bănci pentru popas. De-a lungul plimbării descoperim Cascada și Podul de lemn peste râu, iar în apropiere plaja improvizată pe malul râului Olănești (pe vremuri malul era apărat de stabilopozi în zona plajei).

Locuri pline de istorie

Pe lângă clădirile vechi care s-au păstrat în orașul-stațiune mai există câteva locuri istorice care au supraviețuit peste timp. Pe malul stâng s-au construit clădiri și vile pentru cazare, printre care se numără și Stabilimentul băilor – o clădire în stil românesc, terminată în 1910, prevăzută cu 60 de cabine cu una sau două băi îmbrăcate în faianță, saloane pentru hidroterapie, cabinete medicale, birouri pentru administrație. Din păcate un incendiu la mistuit în mare parte în anul 2012. Acum se mai văd doar clădirile tehnice și coșul de cărămidă al fostei uzine termice/electrice, construite în perioada interbelică. Pentru a face legătura între malul stâng unde se afla Stabilimentul băilor și malul drept unde se aflau izvoarele de tratament se construiește în 1925 un pod de beton care există și astăzi. Ușor arcuit, cu parapeți înalți de beton și panouri ornamentale în capete/la mijloc, podul încă păstrează medalionul care îi menționează pe constructori. Executat în 1925 după planurile arhitectului Grigore Ionescu, lucrarea a fost dusă la îndeplinire de „Întreprinderea inginerilor diplomați M. Gropper, Et. Laternser și I. Suchar”. În ilustratele din epocă pe pod se observă ghivece cu plante ornamentale.

La Turn

La scurtă distanță de la intrare pe Aleea Izvoarelor vedem o serie de trepte care urcă pe versant, iar printre crengile arborilor zărim coroana crenelată a unui turn. Castelul-Turn e construit înainte de anul 1935 de către dr. Abram Hönig (Hoenig), director al Sanatoriului Olănești (căsătorit cu fiica ministrului de interne, Arthur Văitoianu). De origine evreiască, doctorul a obținut cetățenia română în 1911. Având în vedere apropierea războiului mondial și persecuțiile asupra populației evreiești se spune că dr. Hönig a construit micul castel pentru Casa Regală a României, dorind astfel să scape de prigoana germană. Turnul cilindric este compus dintr-un living la parter, două camere de oaspeți la etaj și o terasă deschisă la ultimul nivel. După naționalizare castelul-turn a intrat în posesia Bisericii Ortodoxe, aici fiind găzduit de câteva ori Patriarhul Justinian Marina. Actualmente este proprietate privată, găzduind un bar la parter și o terasă exterioară.

Drumeții

Cadrul natural superb în care este amplasată stațiunea Băile Olănești, valea râului Olănești, te îndeamnă la drumeții de câteva ore. Am mers și noi din nou la Mănăstirea Comanca (vezi impresii), urmărind la dus drumul de pe malul râului, la întoarcere traversând podețul spre Izvorul 24. Cei 2 km afișați pe toate plăcuțele indicatoare sunt de fapt aproape 3 km, pornind din Parcul Central. Traseul e ușor, doar vreo două pante acceptabile; se trece pe lângă Popasul Comanca (unde se poate campa) și Cabana de vânătoare Comanca. Am ajuns în aproximativ 40 minute, mers lejer. Mănăstirea „Tuturor Sfinților” – Comanca s-a transformat în mănăstire de măicuțe și este așezată pe un tăpșan care oferă o priveliște minunată. Biserica e ctitorită la 1736 de un boier de prin părțile locului și de o față bisericească. În fața lăcașului există un loc de popas și o fântână cu apă rece. O altă drumeție se poate face către Mănăstirea Bradu, ctitorie de secol al XVIII-lea. Până acolo sunt însă de parcurs circa 7 km prin pădure, pe cărări și drum forestier. Pentru cei cu mașini de teren este accesibilă auto, dar unde mai e farmecul drumeției? În rândul drumețiilor scurte se poate încadra incursiunea spre Piatra Scrisă, cu plecare din centrul stațiunii către Biserica lui Horea, apoi urmând traseul marcat cu dungă roșie. Traseul de circa 30 de minute ne conduce către un excelent punct de belvedere asupra așezării, punct situat lângă o piatră scrijelită cu sute de nume.

Sursa – amfostacolo.ro