Amplă analiză politico-militară! Culorile dictaturilor văzute de o populaţie daltonistă

Vladimir Putin este născut în 7 octombrie 1952. Pe 9 august 1999 prelua primul mandat de premier al Rusiei şi de atunci s-a aflat permanent la Putere, consolidându-şi puterea, mărindu-şi prerogativele, organizând alegeri controversate şi modificând Constituţia pentru a rămâne la putere.

Recep Erdogan s-a născut în 26 februarie 1954. Se află la putere în Turcia de peste 19 ani. Şi-a eliminat adversarii politici, i-a închis în puşcării, a construit o armată puternică şi loială, a modificat Constituţia pentru a avea şi mai multă putere şi a creat o birocraţie administrativă bazată pe nepotism.
Vladimir Putin spune despre Ucraina ca trebuie denazificată şi că este plină de nazişti.
În martie 2014 Erdogan declara despre Germania şi Olanda: “Vor plăti pentru acţiunile lor. Sunt reminiscenţele naziştilor. Sunt fascişti. Olanda nu are nimic în comun cu o ţară europeană. Se comportă ca o republică bananieră”.
După al doilea război mondial Rusia a atacat şi a trimis trupe în Afganistan, Siria, Georgia, Crimeea Cehoslovacia, Ungaria şi acum în Ucraina.
Turcia a invadat în 1974 Cipru, a ocupat partea de nord a insulei şi s-a limitat la doar atât, deoarece risca un război cu Marea Britanie. În 1983 turcii au proclamat nordul insulei drept stat suveran. Această entitate nu este recunoscută nici astăzi la nivel internaţional.
În 2021 Rusia a proclamat două regiuni din Ucraina state suverane.
Turcia a suţinut că invazia Ciprului şi apoi ocuparea cu peste 30 de mii de soldaţi a unei părţi din insulă are ca scop protejarea populaţiei turce. Rusia a declarat că invadarea Ucrainei are ca scop protejarea populaţiei ruse din Donbas şi Crimeea puternic oropsite de statul ucrainean.
Putin are o avere imensă, susţine aproape integral presa occidentală şi cea de opoziţie rusă. Sunt prezentate buncăre, vile, iahturi şi preupuse conturi din străinătate aflate pe numele unor oligarhi ruşi.
Erdogan “sultanul” îşi conduce ţara dintr-un palat cu o mie de încăperi, nou ridicat la Ankara al cărui cost declarat a fost de 330 de milioane de dolari dar care după estimările specialiştilor a costat mult mai mult.
Putin şi Erdogan au avut o copilărie plină de lipsuri şi provin din familii sărace. Averea lor este azi una imensă şi conduc regimuri autocrate.
Ameble ţări au o mare parte din populaţie săracă, aflată la limita existenţei în timp ce o minoritate aflată în preajma preşedinţilor trăieşte într-un lux inimaginabil. Ambele ţări investesc constant în armamant şi armată sume cu mult mai mari decât cele alocate protecţiei sociale.
Trupele ruse au trecut în 24 februarie anul acesta graniţa şi au atacat Ucraina în ceea ce Putin a denumit o operaţiune specială de eliminare a naziştilor ucrainieni.
Turcia a lansat luni , 18 aprilie, în Săptămâna Mare, o nouă ofensivă transfrontalieră împotriva militanților kurzi din nordul Irakului pe care îi consideră terorişti.
Avioanele de război, elicopterele și dronele turcești au lovit ținte, tabere, tuneluri, adăposturi și zone de depozitare a munițiilor kurde din nordul Irakului, a declarat ministrul Apărării Hulusi Akar, citat de agenția de presă de stat Anadolu, potrivit Deutsche Welle…
Nici Rusia, nici Turcia, nu spun nimic despre uciderea unor civili.
Rusia a ucis zeci de mii de afgani, ceceni, sirieni, georgieni şi ucranieni.
De-a lungul anilor Turcia a atacat de mai multe ori populaţia kurdă din Irak şi Siria nu doar prin bombardamente, dar şi direct cu trupe terestre ce au trecut nestînjenite graniţele sub pretextul necesităţii eliminării unor organizaţii teroriste kurde.
Ucrainienii luptă acum pentru a-şi apăra identitatea naţinală şi teritoriul.
Populația kurdă reprezintă cel mai numeros grup etnic din lume ce nu dispune de un stat propriu. Estimările indică o cifră de circa 30 de milioane de kurzi aflați într-o zonă compactă ce străbate porțiuni din Turcia, Iran, Iraq, Siria și Armenia, iar cel puțin alte câteva milioane locuiesc în diaspora. În funcție de surse, locuirea continuă a acestui teritoriu de către kurzi poate ar putea avea o vechime între 25 și 40 de secole. Sute de mii dacă nu milioane de kurzi au fost ucişi de trupe turce, irakiene, iraniene sau britanice în ultima sută de ani iar acest popor nu a fost lăsat, din cauza intereselor economice, să formeze un stat.
Presa americană şi europeană a prezentat cu lux de amănunte distrugerile din Ucraina şi atrocităţile comise acolo, dar nu a făcut acelaşi lucru cu atrocităţile comise împotriva poporului kurd.
Nimeni nu va dicta nicio sancţiune economică împotriva Turciei, nu va critica intervenţia armatei turce peste graniţele ţării şi nici lipsa democraţiei din conducerea statului turc.
După al doilea război mondial România a pierdut militari, ucişi sau răniţi, în conflicte din afara teritoriului ţării noastre doar după aderarea la NATO.
România a participat ca membră NATO din 2001 până în 2021 la Războiul din Afganistan, de partea coaliției multinaționale conduse de SUA. La operațiuni au participat peste 32.000 de militari români.
Cea mai scurtă distanţă aeriană dintre România şi Afganistan este de 3648 de kilometri, iar mai scurtă de condus rutier este de 5029 de km. Afganistan nu a atacat niciodată România şi nici vreuna din ţările aliate României în NATO.
După evacuarea de anul trecut din Afganistan ţara noastră a primit un număr de cetăeţeni afgani, iar alţii au ajuns pe cont propriu în ţara noastră.
În toamna trecută ministrul de externe Bogdan Aurescu declara: “Mă bucur că pot să vă anunț că astăzi tocmai a ajuns în România cea mai mare parte a cetățenilor afgani, a „afganilor noștri”, așa cum le-am spus, care au fost evacuați de România din Afganistan.Ați asistat la încheierea cu succes a celei mai ample operațiuni de extragere din Afganistan, în cadrul căreia aducerea în siguranță la București a 139 de cetățeni afgani aflați sub protecția României, dintre cei 156 de cetățeni afgani care au fost evacuați de către celula de criză interinstituțională pe care am coordonat-o.Este vorba, după cum știți deja, despre foști colaboratori ai trupelor române din teatrul de operațiuni din Afganistan, studenți cu burse în România, precum și alte categorii vulnerabile, ca jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, magistrați și membri de familie ai acestora”.
La opt luni de la sosirea în ţară, „afganii noştri” extraşi de statul român din Kabul spun că se simt abandonaţi şi acuză că nimeni nu s-a ocupat de integrarea lor, aşa cum le-a fost promis. „Când am ajuns în România, eram plini de speranţă. Dar, din luna septembrie până acum, ne-am dat seama că suntem cu adevărat abandonaţi. De noi se mai ocupă doar ONG-urile: unul ne oferă ajutor de chirie, iar altul cursuri de limbă”, spune pentru Libertatea Anas Akbary, unul dintre refugiaţii afgani.
500 de lei de persoană pot primi lunar refugiaţii afgani din partea statului român, însă banii au încetat să vină încă din luna noiembrie 2021.
România este însă acum plină de cetăţenii ucrainieni. Pentru cazarea acestora se primesc 50 de lei pe zi de persoană şi încă 20 de lei pentru mîncarea zilnică a fiecărui refugiat. Săptămâna trecută am văzut într-un hotel de lux din Bucureşti zeci de femei cu copiii din Ucraina. Personalul hotelului ne-a declarat că refugiaţii nu stau pe cheltuiala patronilor hotelului, dar au refuzat să ne spună cine achită cazarea în camere al căror tarif pleacă de la 50 de euro pe zi sau contravaloarea celor 3 mese pe zi oferite refugiaţilor la un hotel în care micul dejun pentru o persoană costa 75 de lei pe zi, iar parcarea 50 de lei pe zi .
Norma de hrană a pacienţilor din spitalele din România va creşte de la 11 la 22 lei. Legea va intra în vigoare la data de 1 iulie 2022. Din aceşti bani spitalele trebuie să dea trei mese pe zi unor oameni bolnavi şi slabiţi, unor cetăţeni români care au plătit taxe şi impozite an de an şi contribuţii la asigurările de sănătate.
În acest timp ţara noastră a aruncat bani grei pe vaccinuri de care nu avea nevoie. România mai are de primit și de plătit vaccinuri anti-COVID în valoare de 790 de milioane de euro
Alte peste 140 de milioane de euro sunt nota de plată pentru vaccinurile deja intrate în țară.
Din decembrie 2020 și până pe 28 martie anul acesta, în România au ajuns 32.824.659 de doze de vaccin, conform datelor furnizate Libertatea de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). Din totalul vaccinurilor primite, aproape 17 milioane de doze de vaccin au fost administrate populației, 3.571.410 au fost revândute altor state, iar 3.600.000 de doze au fost donate sau sunt în curs de donare. 917.880 de doze de vaccin AstraZeneca au expirat și „sunt carantinate, încă nu au fost distruse”, spune pentru Libertatea, secretarul de stat Andrei Baciu, președintele CNCAV. Iar peste un milion de doze au fost „pierdute”, din cauza condițiilor de depozitare sau a deteriorării flacoanelor.
Cu doar două săptămâni înainte de valul refugiaţilor din Ucraina în Românai masca de protecţie era obligatorie în interior şi în o mulţime de spaţii nu puteai intra dacă nu arătai că deţii certificat de vaccinare. Imediat după declanşarea războiului, restricţiile au fost ridicate considerându-se că valul de refugiaţi nevaccinaţi şi fără măşti nu prezintă niciun pericol. A fost ridicată şi starea de alertă, iar distanţarea socială a devenit o aberaţie în înghesuielile din vămi, mijloace de transport şi spaţii de cazare. Un lucru bun s-a întâmplat totuşi. Televiziunile centrale au renunţat să ne mai bombardeze cu numărul de cazuri de infectări, spitalizări, decese. Au devenit mai interesante poveştile refugiaţilor, a celor care îi ajută, a celor care se integrează prin muncă şi a dramelor familiale trăite de cei care fug din Ucraina.
În martie s-au împlinit 23 de ani de la atacul NATO împotriva unui stat suveran. În seara zilei de 24 martie 1999, primele rachete de croazieră ale NATO au lovit Iugoslavia. Aceasta a fost prima campanie de acest tip din istoria Alianţei Nord-Atlantice, desfăşurată fără o autorizaţie explicită a ONU. Rusia, aliată istorică a Belgradului, şi China s-au opus oricărei rezoluţii care să permită o intervenţie militară. Bombardamentele au continuat timp 78 de zile. În total, avioanele NATO au efectuat 38.000 de zboruri, dintre care 10.000 cu bombardamente şi 2.700 de misiuni împotriva apărării aeriene sârbe, potrivit cifrelor Alianţei. Mai multe ținte ale bombardamentelor au fost ratate, fiind omorâți civili
În Operațiunea Forțele Aliate, podurile și fabricile, intersecţii feroviare, reţele electrice considerate ținte strategice, au fost bombardate. Rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune au fost folosite pentru a lovi obiective de înaltă apărare, precum instalații strategice în Belgrad și Priștina.
Însă, bombele şi rachetele au greşit uneori ţinta, provocând critici vehemente. Numărul de civili ucişi în bombardamente nu a fost niciodată stabilit oficial. Cifrele pleacă de la 500 de morţi, potrivit ONG-ului Human Rights Watch, până la 2.500, potrivit oficialilor sârbi.
Televiziunile occidentale şi presa americană şi europeană nu au arătat decât rar imagini cu morţii civili din Serbia sau cu impactul bombelor asupra unor clădiri rezidenţiale sau spitale.
Avem însă azi imagini non stop din Ucraina.
Avem de fapt imagini şi informaţii despre ce vor cei de la putere să vedem. Nu numai noi, dar şi alte zeci de milioane din zeci de popoare sunt ajutate din greu să vadă doar culoarea care “trebuie”.
Şi este greu să scapi de daltonism în lumea actuală!

Traian Guminski
P.S.: Dex: Daltonism daltonísm sn [At: BIANU, S. D. cf ȘĂINEANU, D. V. / Pl: ~e / E: fr daltonisme] Tulburare a vederii care constă în imposibilitatea de a diferenția unele culori, în special, roșu de verde.