Senatorul Adrănel Cotescu vrea executări eficiente

Primul ministru al României a fost interpelat recent de senatorul liberal Adrănel Cotescu. Parlamentarul vâlcean doreşte eficientizarea procesului de executare silită.
El spune că: ,,Activitatea de evaluare şi valorificare a hotărârilor judecătoreşti este lentă. Pe baza deciziilor instanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală trebuia să confişte aproximativ 150 milioane de euro în ultimele opt luni. Conform unor comunicate oficiale, DNA a indisponibilizat valori şi bunuri în cuantum de aproape 190 de milioane de euro. Statul, în prezent, trebuie să execute sumele şi să încaseze banii la bugetul de stat. Cu toate că prejudiciile depistate de procurori, şi confirmate de instanţe, sunt în cuantum de sute de milioane de euro, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a adus doar 4 milioane de euro la buget, în aproape cinci ani. În mod evident, instituţia nu are capacitatea administrativă pentru a valorifica aceste bunuri. Sunt persoane care ar trebui executate de către ANAF, dar sunt declarate insolvabile, iar bunurile nu pot fi valorificate în cadrul executării silite. Mai există dosare cu autori necunoscuţi, identităţi false, firme fantomă în care se pronunţă hotărâri de judecată care nu pot fi niciodată valorificate, chiar dacă s-a constatat un prejudiciu. O altă problemă este scăderea considerabilă a valorii bunurilor din cauza duratei cercetării penale şi a soluţionării în instanţe sau comunicarea cu întârziere a hotărârilor de judecată care reprezintă titluri de creanţă. ANAF este ultima verigă şi, totodată, cea decisivă în recuperarea prejudiciilor dispuse de instanţe. Procentele pe care reuşeşte, însă, Fiscul să le aducă la buget din sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti sunt derizorii. Până în 2012, nici măcar 5% din valoare nu era recuperată. Ulterior, a avut loc un progres, dar insuficient. Or, opinia juriştilor, dar şi cea publică, este că deposedarea de bunurile sau banii proveniţi din infracţiuni este cel puţin la fel de importantă ca ispăşirea pedepselor. Motivul nu este doar creşterea veniturilor statului şi acoperirea costurilor generate de aceste procese, ci, în primul rând, descurajarea infracţiunilor. Dacă va continua să fie profitabilă, criminalitatea economică va înflori. În mentalul popular s-a insinuat deja o percepţie nocivă. Atâta timp cât recuperarea nu este agresivă, acţiunile procurorilor şi deciziile instanţelor parcurg drumul pe jumătate. În ultimii ani, au fost dezbătute atât dificultăţile în recuperare, cât şi soluţiile. Cea mai importantă soluţie ar fi implementarea unui sistem interinstituţional de monitorizare a bunurilor şi a sumelor de bani care parcurg procedura vărsării către bugetul de stat, pentru a observa stadiul şi deficienţele circuitului. Lipsa unei interacţiuni efective între instituţiile implicate în procedura executării îngreunează recuperarea prejudiciilor. De-a lungul timpului s-a putut constata că indisponibilizarea bunurilor este un obstacol pentru că, în multe situaţii, procurorii, cei care trebuie să ia această măsură, nu reuşesc să identifice imobilele sau conturile, adică să deruleze rapid ancheta financiară.
Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteţi, domnule prim-ministru, răspunsul la următoarele întrebări:
– Consideraţi oportună înfiinţarea unei instituţii în subordinea directă a guvernului sau a Ministerului Justiţiei a cărei atribuţie principală să fie valorificarea bunurilor provenite din hotărâri judecătoreşti definitive?
– Care este valoarea prejudiciilor nevalorificate ce provin din dosare instrumentate de procuri pentru care au fost comunicate sentinţe judecătoreşti definitive?
– Când va fi implementat un sistem interinstituţional de monitorizare a bunurilor şi a sumelor de bani care parcurg procedura vărsării către bugetul de stat, prevăzut de o procedură clară a executărilor silite?
– Ce variantă va fi reglementată în cazul în care nu se identifică bunuri impozabile, bunuri mobile, imobile sau conturi bancare, sau dacă debitorii nu sunt găsiţi la adresa de domiciliu, respectiv sunt plecaţi din ţară, nu au bunuri şi valori urmăribile?”.