Cum ar deveni celebru Guvernul Cioloş

Actualul Guvern poate face câteva lucruri pe care orice Guvern politic nu le poate face în România. De aceste câteva lucruri poate depinde însă viitorul multor români dar şi Guvernarea viitoarelor Guverne politice. Numai că premierul Dacian Cioloş trebuie să aibă sânge în instalaţie şi o diplomaţie extraordinară pentru a convinge politicienii să îi aprobe demersurile în Parlament.

România are nevoie de câteva legi care o pot redresa economic. Din diferite motive însă guvernele politice de până acum nu le-au putut susţine şi nici nu au încercat să le implementeze.
Una din legile care ar trece la vot dacă ar fi promovată de Guvern este legea legalizării prostituţiei. Biserica ortodoxă s-a opus mereu promulgării ei, iar politicienii din Parlament au mereu nevoie de influenţele preoţilor pentru a-şi obţine voturile din alegerile Parlamentare. De-a lungul timpului liberali, dar şi pesedişti din Parlament mi-au recunoscut că la un vot secret ei ar vota pentru legalizare, dar nu pot nici să semneze un asemenea proiect de lege şi nici să îl susţină prin discursuri de teamă că s-ar compromite. În Guvernul premierului Cioloş sunt destui oameni care au trăit în ţări puternice ca Germania, Anglia, Franţa, şi au văzut că prostituţia legalizată înseamnă beneficii pentru cetăţeni şi pentru stat şi în nici un caz nu înseamnă lipsă de credinţă în Dumnezeu. Aşa că ar putea copia o lege. De exemplu, cele din Austria, Germania, Belgia, Olanda, Franţa sunt foarte bune, deci o pot propune în Parlament. Iar marii gânditori ai neamului de acolo ar putea să o voteze fără comentarii, în unanimitate. Ar însemna brusc apariţia în buget a contribuţiilor a minim 40 de mii de salariaţi cu acte în regulă. Ar însemna venituri pentru stat, locuri pentru muncă, contribuţii la sistemele de pensii şi de sănătate. De toate acestea ar beneficia ulterior următoarele Guvernări.
O altă lege care ar trebui promovată de Guvern este cea prin care să se interzică obţinerea de mai multe venituri salariale de la stat de către un cetăţean. În România legislaţia permite o serie de anomalii. Poţi fi deputat şi ministru în acelaşi timp. Poţi fi profesor universitar şi senator, medic şi consilier judeţean etc., plus membru în multe consilii de administraţie. Legea ar trebui să prevadă şi interzicerea ca un ales local sau parlamentar să facă parte din orice AGA sau CA a unei societăţi unde statul este acţionar. Această lege ar combate corupţia, ar crea locuri libere pentru mai mulţi oameni din partide şi ar diminua traficul de influenţă din consiliile locale.
Şi a treia măsură pe care ar putea să o întreprindă acest Guvern este taxarea şi impozitarea diferenţiată. Există state nordice, exemplul Finlandei este suficient în care pentru aceeaşi faptă să spunem conducerea unui autovehicol cu viteză excesivă un şomer este amendat diferenţiat fată de un mare magnat. Nu ne aşteptăm la o asemenea măsură în ţara noastră. Dar ar fi corect ca veniturile foarte mari şi averile să fie impozitate diferenţiat. Nu are rost să spoliezi micii întreprinzători mărindu-le excesiv impozitele pe locuinţele unde au sediu nişte amărâte de societăţi comerciale pe care le administrează. Este absurd. Poţi în schimb să propui o lege, de bun simţ, în care orice venit lunar mai mare decât 12 venituri salariale minime să fie taxat nu cu 16% ci cu 32%. Sistemul progresiv al impozitelor încalcă cumva un principiu al liberalilor care au făcut atâta scandal cerând cota unică de impozitare acum câţiva ani dar nu putem avea o cotă unică într-o ţară în care milioane de oameni nu au locuri de muncă iar alte milioane au salariul minim. Nu putem permite ca diferenţa dintre clasa foarte bogată şi cea foarte săracă să crească fără limită pentru că de fapt asta duce la dispariţia clasei de mijloc, cea care de fapt arată prin mărimea ei prosperitatea unei ţări.
Dacă Guvernul Cioloş ar avea curaj sa implementeze măcar aceste trei legi şi să obţină votul Parlamentului ar schimba mult în bine mersul lucrurilor economice şi administrative iar Guvernele ulterioare ar avea sarcini mult mai uşoare.

Traian Guminski