FOTO Cronica de la Conacul Otetelișanu! Fântânile care păstrează sufletul satului

„Fântânile satului sunt ca niște ochi / prin care pământul privește spre stele, / adânci, luminate de-un gând nevăzut, / păstrând tăinuite mistere în ele.” – Lucian Blaga

Există locuri în care timpul nu se măsoară în ani, ci în poveștile oamenilor. La Benești, în județul Vâlcea, aceste povești încă se adună în jurul fântânilor vechi, martori tăcuți ai vieții de odinioară. Acolo unde altădată se întâlneau gospodinele, unde călătorii își potoleau setea și unde copiii învățau primele legende ale satului, renaște acum un proiect care pune patrimoniul și memoria comunității în centrul atenției.

Între 5 și 12 iulie, Domeniul Otetelișanu găzduiește prima ediție a Școlii de Vară „Cronica de la Conacul Otetelișanu – Arhitectura Memoriei”, inițiată de Fundația Domeniului Otetelișanu. Timp de o săptămână, zece studenți la arhitectură vor transforma satul Benești într-un laborator viu de cercetare și restaurare, având ca temă principală fântânile publice – repere ale drumului, ale memoriei și ale identității locale.

Nu este o simplă tabără de practică. Este o întâlnire între generații. Studenții vor merge zilnic pe teren pentru a documenta, releva și fotografia fântânile satului, vor analiza tehnicile tradiționale prin care acestea au fost construite și vor realiza intervenții de conservare, acolo unde timpul și-a lăsat prea adânc amprenta. Dar, dincolo de măsurători și planșe, adevărata cercetare va fi cea a memoriei.

Organizatorii își propun să vorbească cu oamenii satului, să adune amintiri și istorii de familie, să afle cine a ridicat fiecare fântână, cine a îngrijit-o și ce rol a avut în viața comunității. Astfel, patrimoniul material va fi completat de patrimoniul nevăzut – poveștile care dau sens locurilor.

Unul dintre cele mai frumoase momente ale proiectului este readucerea la viață a gazetei satului, inspirată de publicațiile locale de altădată. În fiecare seară, după orele petrecute pe teren, observațiile zilei vor deveni articole, fotografii, schițe, hărți și interviuri. Zi de zi, gazeta va consemna activitățile taberei, descoperirile făcute printre ulițele Beneștiului și mărturiile localnicilor, devenind jurnalul acestei prime ediții și, în același timp, o nouă arhivă a Domeniului Otetelișanu.

Este o inițiativă care demonstrează că patrimoniul nu înseamnă doar ziduri și monumente spectaculoase. Uneori, el se ascunde într-o fântână aflată la marginea drumului, într-o cumpănă de lemn înnegrită de vreme sau într-o poveste spusă de un bătrân care își amintește cum venea aici cu găleata în copilărie.

Frumusețea acestui proiect stă și în faptul că nu se desfășoară între zidurile unui muzeu, ci în mijlocul comunității. Organizatorii îi invită pe toți locuitorii din Benești să fie parte din această experiență, să participe cu vorba și cu fapta la revitalizarea unor repere care aparțin tuturor. Pentru că memoria unui sat nu poate fi salvată fără oamenii care o poartă mai departe.

Poate că Lucian Blaga a surprins cel mai bine rostul acestor locuri. Fântânile sunt ochii prin care pământul privește spre stele. Iar atunci când le restaurăm, nu reparăm doar piatră, lemn sau tencuială. Redăm comunității o parte din propria ei istorie și lăsăm generațiilor viitoare șansa de a înțelege de unde au pornit.

Letiția Lazăr