21 Mai – zi de mare sărbătoare pentru creștini! Sfinții Constantin și Elena și Înălțarea Domnului, celebrate împreună

Ziua de 21 mai are în acest an o semnificație aparte pentru creștinii ortodocși, care prăznuiesc deopotrivă pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și Elena, dar și Înălțarea Domnului – sărbătoare celebrată la 40 de zile după Paști și dedicată totodată pomenirii eroilor neamului românesc. Cele două mari evenimente religioase aduc împreună simboluri puternice ale credinței creștine: biruința Crucii, libertatea credinței și ridicarea omului spre Dumnezeu.

Sfinții Constantin și Elena, prăznuiți în bisericile monument istoric din Vâlcea

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc, în fiecare an, la 21 mai, pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și Elena, două dintre cele mai importante personalități ale creștinătății. Prin credința, curajul și faptele lor, cei doi au schimbat destinul creștinismului și au pus bazele unei noi epoci spirituale în Imperiul Roman.
Sfântul Constantin cel Mare a rămas în istorie ca împăratul care a oferit libertate creștinilor după secole de persecuții. Tradiția spune că, înaintea luptelor purtate împotriva lui Maxențiu, pe cer a apărut o cruce luminoasă alcătuită din stele, însoțită de mesajul: „Prin acest semn vei învinge”. Considerând această vedenie un semn divin, Constantin a pus simbolul crucii pe steagurile armatei sale și a obținut victoria.
Momentul decisiv pentru creștinism avea să vină în anul 313, când împăratul Constantin a emis Edictul de la Milan, act prin care creștinilor li s-a acordat libertatea de a-și practica credința. Mai târziu, el a mutat capitala Imperiului Roman la Bizanț, oraș care va purta numele de Constantinopol, inaugurarea oficială având loc la 11 mai 330.
De asemenea, Sfântul Constantin a fost prezent la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde s-au pus bazele unității de credință a Bisericii creștine.
Alături de el este cinstită și mama sa, Sfânta Elena, recunoscută pentru evlavia și contribuția sa la descoperirea Locurilor Sfinte. În timpul călătoriei sale la Ierusalim, aceasta a identificat Golgota și Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Tot ea a sprijinit construirea unor importante lăcașuri de cult, printre care Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, dar și bisericile din Betleem și Nazaret.

Monumente istorice vâlcene cu hramul „Sfinții Constantin și Elena”

În Arhiepiscopia Râmnicului există numeroase biserici care poartă hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, multe dintre ele fiind adevărate monumente istorice și spirituale ale județului Vâlcea:

• Biserica Mănăstirii Hurezi din satul aparţinător Romanii de Jos, oraş Horezu;
• Biserica de lemn din satul Bădeni, comuna Dănicei;
• Biserica din satul Grădiştea, comuna Grădiştea;
• Biserica de lemn din satul Ciungetu, comuna Malaia;
• Biserica de lemn din satul Şuşani, comuna Şuşani.

Aceste lăcașuri păstrează vie memoria celor doi mari sfinți și reprezintă importante repere de patrimoniu pentru județul Vâlcea, atrăgând an de an credincioși și turiști dornici să descopere frumusețea spirituală și istorică a locurilor.

Foto Biserica de lemn din satul Ciungetu, comuna Malaia

Înălțarea Domnului – sărbătoarea biruinței și a memoriei eroilor neamului

La 40 de zile după Învierea Domnului, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente ale creștinătății, care amintește de ridicarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos. În România, această mare sărbătoare coincide și cu Ziua Eroilor, dedicată pomenirii celor care și-au dat viața pentru credință, libertate și unitatea neamului românesc.

Înălțarea Domnului reprezintă ultimul eveniment din activitatea pământească a lui Iisus Hristos și simbolizează legătura dintre om și Dumnezeu, dintre pământ și cer. Nașterea și Înălțarea sunt considerate cele două punți spirituale care unesc creația cu Creatorul și definesc axa credinței creștine.

Sfintele Evanghelii descriu cu simplitate și profunzime momentul petrecut pe Muntele Măslinilor, în apropiere de Betania. După Înviere, timp de 40 de zile, Iisus S-a arătat Apostolilor pentru a-i convinge de realitatea Învierii Sale. Le-a vorbit, a mâncat împreună cu ei și le-a întărit credința, pregătindu-i pentru misiunea de propovăduire.

Potrivit Evangheliei după Luca, Mântuitorul le-a spus ucenicilor: „Şi iată Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi, însă, şedeţi în cetatea Ierusalimului, până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus”.

Sfântul Evanghelist Matei redă și porunca adresată Apostolilor înainte de Înălțare: „Datu-mi-s’a toată puterea în cer şi pe pământ. Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”.
În această zi de mare însemnătate spirituală, în întreaga țară sunt oficiate slujbe de pomenire pentru eroii români căzuți pe câmpurile de luptă. Clopotele bisericilor răsună în memoria celor care au apărat credința și identitatea națională.

În județul Vâlcea, unul dintre lăcașurile de cult cu acest hram este Biserica de lemn din Valea Scheiului, monument istoric ce păstrează vie tradiția spirituală și patrimoniul religios al zonei.

Prin încărcătura spirituală și istorică a acestei zile, 21 mai rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale credinței ortodoxe, aducând împreună memoria sfinților, puterea Crucii și recunoștința față de eroii neamului.