20 august, ziua în care Vâlcea a intrat în istoria cercetării nucleare

Acum 50 de ani, la Râmnicu Vâlcea era obținută pentru prima dată în România apa grea cu concentrație de 99,8%

20 august are o semnificație aparte pentru cercetarea românească, iar legătura este una dintre cele mai puțin cunoscute povești din istoria recentă a Vâlcii. În urmă cu jumătate de secol, activitatea desfășurată la ceea ce avea să devină ICSI Râmnicu Vâlcea contribuia decisiv la dezvoltarea tehnologiei românești pentru producerea apei grele.

Potrivit ICSI, prima apă grea cu o concentrație de 99,8% deuteriu a fost obținută în 1976 la fosta Uzina „G”, unitatea care reprezintă originea actualului institut. Data oficială indicată de institut este însă 9 august 1976, în timp ce Calendarul Cultural Vâlcean pentru 2026 consemnează momentul la 20 august 1976.

O uzină experimentală devenită centru de cercetare

Povestea începe în 1970, când la Râmnicu Vâlcea a fost înființată Uzina „G”, o instalație pilot experimentală destinată cercetării și dezvoltării tehnologiei de separare a izotopilor hidrogenului și producerii apei grele.

Instalația pilot a intrat treptat în funcțiune, iar cercetările au dus, în 1976, la obținerea apei grele cu concentrația necesară pentru utilizări nucleare. Performanța a reprezentat un moment important pentru cercetarea românească și a consacrat activitatea Uzinei „G”.

Apa grea este apă în care hidrogenul obișnuit este înlocuit, în proporție mult mai mare decât în apa naturală, de deuteriul, un izotop al hidrogenului. Datorită proprietăților sale, apa grea este utilizată drept moderator în anumite tipuri de reactoare nucleare, inclusiv în reactoarele CANDU de la Cernavodă.

De la Vâlcea, tehnologia a ajuns la ROMAG

Cercetările desfășurate la Râmnicu Vâlcea nu au rămas doar la nivel experimental. Experiența acumulată la Uzina „G” și tehnologia dezvoltată aici au stat la baza proiectării și construirii Uzinei de apă grea ROMAG de la Drobeta-Turnu Severin. Tehnologia a fost brevetată ulterior, în 1988.

Astfel, ceea ce a început la Râmnicu Vâlcea ca o instalație pilot a devenit o verigă importantă în programul nuclear românesc.

În 1991, Uzina „G” s-a transformat în Institutul de Criogenie și Separări Izotopice, iar în 1996 instituția a primit statutul de institut național de cercetare-dezvoltare, sub denumirea pe care o poartă astăzi: ICSI Râmnicu Vâlcea.

O performanță care merită redescoperită

Astăzi, când la Râmnicu Vâlcea vorbim despre cercetare, hidrogen, criogenie, energie și tehnologii pentru viitor, este important să nu uităm că această tradiție are rădăcini într-un moment de acum 50 de ani.

Fie că luăm ca reper data de 9 august, indicată în documentele ICSI, fie data de 20 august, consemnată în Calendarul Cultural Vâlcean, anul 1976 rămâne unul esențial pentru istoria științifică a municipiului.

În urmă cu cinci decenii, într-un oraș din sudul României, cercetătorii reușeau să obțină apa grea cu o concentrație de 99,8%. De atunci, numele Vâlcii a rămas legat de cercetarea izotopilor și de dezvoltarea tehnologiilor nucleare românești.

Gabriel Cîrjaliu