17 ani de la trecerea în nefiinţă a marelui poet din Şirineasa – George Țărnea

Puţini locuitori ai comunei Şirineasa îşi amintesc de el, dar mulţi i-au auzit versurile cântate de Nicu Alifantis.

Poetul George Ţărnea s-a născut în comuna Şirineasa în 10 noiembrie 1945 şi a rămas întreaga viaţă legat d e judeţul nostru. În Vâlcea a compus multe din baladele sale unice şi din superbele poezii de dragoste. A fost supranumit poetul iubirii şi a iubit nu numai femeia, florile şi muzica, dar şi presa. A colaborat cu mai multe publicaţii vâlcene, a fost prieten şi apropiat multor jurnalişti din presa centrală dar şi locală şi a petrecut zeci de ore în redacţiile conduse de regretatul său prieten Petre Tănăsoaica.
S-a stins din viaţă în 3 mai 2003 în Bucureşti. Liceul din oraşul Băbeni îi poartă numele, şi în Râmnicu Vâlcea o statuie, bust, aminteşte de marele poet.
Fiecare mare poet român este unic prin talent, stil şi versificaţie. Artiştii mari, respectabili şi iubiţi apar rar. Probabil niciodată comuna Şirineasa nu va mai avea un fiu atât de meşter în jocul cu versurile. De aceea poate administraţia locală va găsi o modalitate de lega mai strîns numele lui George Ţărnea de comunitate şi de a transmite amintirea acestuia noilor generaţii. (T.G.)

Balada regilor nomazi – George Ţărnea

Tratez iubirea ca pe-o artă,
De care nu-s în stare mulţi,
Ci doar căzuţii de pe hartă
În cerul regilor desculţi…

Şi-mpletitorii de cuvinte calde
Cu miezul foarte incolor,
În care fete vin să-şi scalde,
Fără sfială, sânii lor…

Apoi descoperă fiorul
Înfloritoarelor uimiri
Şi lasă-n furci netors fuiorul,
Să-şi afle-n lume miri…

Acestor regi, din cale-afară
De visători şi desueţi,
Nu li s-a hărăzit vreo ţară,
De-aceea se numesc poeţi…

Ei umblă creanga printre stele
Şi leagă punţi între genuni,
Dar n-au nici curte, nici castele
Şi nu e chip să-i mai aduni…