11 iulie, zi importantă pentru locuitorii comunei Costeşti

Comuna Costești atrage nu numai prin frumusețea naturii, ci și prin zestrea culturală, prin monumentele istorice și lăcașurile ei de cult. Pe teritoriul comunei se află o serie de monumente istorice de o importanță deosebită privind cultura și civilizația românească: Mănăstirea Bistrița (1494), Mănăstirea Arnota (1634), Schitul Păpușa (secolul al XVI-lea), Biserica din Peșteră (1633), Biserica Sfinții Îngeri (secolul al XVII-lea), Biserica Peri (1689), Biserica Ciorobești (1750), Biserica Grușețu (1801), Biserica Grămești (1664) și Biserica 44 de izvoare (1701). Prin așezarea sa teritorială, având acces la șoseaua DN 67 (Râmnicu Vâlcea – Costești – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu-Severin), cu legătură la Râmnicu Vâlcea la șoseaua E 81, oferă un potențial turistic deosebit. Tradiția păstrată până astăzi spune că după o luptă grea cu turcii, pe care nu a putut-o câștiga, fiind urmărit de aceștia, Matei Vodă s-a retras în plaiurile Vâlcei, în Munții Arnotei, refugiindu-se în rogozul unui lac cu răchită. Așa începe aici Matei Vodă zidirea Bisericii de la Arnota, la începutul domniei sale, închinându-o „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”, ocrotitorii săi, aducând apoi din Alba Iulia, trupul tatălui său, vornicul Danciu din Brâncoveni, pentru a fi înmormântat aici. Biserica mănăstirii a fost ridicată din temelii, de către domnitorul Matei Basarab, între anii 1633-1636, ani în care Mănăstirea Arnota și apare în documente. Mănăstirea este atestată documentar pentru prima oară la data de 11 iulie 1636, cu ocazia cumpărării unei obcine la Bogdănești Vâlcea, primind apoi la 23 aprilie 1638 – „cinstit și bine închipuit hrisov de danie” de la Matei Basarab, ctitorul său. Imaginea Mănăstirii Arnota apare și în copia din 1830 a unui tablou votiv din secolul al XVI-lea (1520), reprezentând retragerea la Mănăstirea Bistrița a banului Barbu Craiovescu, ctitorul acesteia. Potrivit cercetărilor arheologice din 1974, efectuate sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice, la temelia actualei biserici, atestată documentar într-un zapis din 11 iulie 1636, se găsesc urmele unor ctitorii mai vechi, probabil din lemn, din perioada boierilor Craiovești, nedatate încă. De la an la an mai muți turiști români, din toate colțurile țării, traversează comuna Costești pentru a vedea cele două vechi așezăminte religioase, Bistrița și Arnota sau pentru a petrece câteva ore de relaxare pe Cheile Bistriței. Pentru locuitorii comunei Costești este foarte important acest aflux de turiști care pot duce la dezvoltarea economică locală. (T.G.)