Un dezastru ireparabil
De la ţările mici şi până la cele mari, guvernele cheltuie mii de miliarde de dolari pentru a combate atât criza medicală ,cât şi pe cea economică. La noi pandemia minciunilor guvernamentale şi prezidenţiale a devenit a doua mare amenințare pentru România, după coronavirus.
Mii de localităţi din România riscă să rămână fără banii pentru plata salariilor, a utilităţilor publice, a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi a însoţitorilor acestora. Datele arată clar că la începutul lunii iunie multe Consilii Județene și mari municipii reședință de județ vor intra în colaps financiar. Guvernul a acceptat rectificări bugetare în favoarea unor servicii secrete şi a continuat să plătească lefurile întregi unor largi categorii de bugetari care stau acasă fără a putea lucra în această perioadă. Nici privaţii nu pot lucra mare parte din ei. Unii ar putea, dar ordonanţele au trimis mii de frizeri, coafeze, manichiuriste, pedichiuriste de exemplu în şomaj, sau mai rău nici măcar acolo, dacă nu aveau stagiul minim de cotizare.
Unii lucrează pe ascuns ca nişte infractori, asta în timp ce în oficiile poştale intră zilnic sute de persoane cu mult peste câţi puteau intra într-o frizerie. Statul a lăsat salariile întregi tuturor dascălilor deşi evident că mulţi nu au mijloace tehnice să ţină cursuri online, mai ales la preşcolari sau în mediul rural. Sau cum ai putea ţine ore online de sport?
În Justiţie, ANI, Curtea de Conturi, ANAF, Înalta Curte, Curtea Constituţională, mii de oameni îşi iau liniştiţi lefurile uneori de zeci de milioane lei în timp ce mii de privaţi caută să se împrumute pentru alimentele zilnice şi-şi văd micile afaceri distruse. Dispariţia a un milion de contribuabili pe locuri de muncă se simte mai ales în banii colectaţi de administraţiile locale. Cheltuielile suportate de toate autorităţile locale din ţară pentru lupta cu epidemia, indiferent de culoarea politică a primarilor, ajung la 500 de milioane.
Banii primiţi de la Guvern de aceste administraţii au fost de 17 milioane de lei. Lupta cu virusul a fost dusă în principal de administraţiile locale care au cheltuit toate rezervele şi au făcut şi împrumuturi pentru a proteja populaţia sau în unele cazuri pentru a nu o lăsa să moară de foame. Primăriile şi Consiliile Judeţene vor intra în colaps financiar, nu vor mai exista bani nici pentru spitale , nici pentru protecţia copilului sau a persoanelor vârstnice, nici pentru subvenţionarea transportului în comun, pentru iluminatul public, pentru salariile funcţionarilor locali.
În ministere, în zeci de agenţii descentralizate, în inspectorate şcolare, în tribunale şi judecătorii, în finanţele publice au fost aruncate sume enorme nimeni negândindu-se să limiteze măcar temporar lefurile a sute, a mii de bugetari de lux ,care stau acasă de la începutul primei perioade de stare de urgenţă.
Preşedintele este bronzat, protejat, tuns şi frezat şi ca el alţi mulţi demnitari plus valeţii lor bine plătiţi. Jumătate din miniştrii nici nu ştiu pe ce lume trăiesc şi nici nu ar ştii să explice cuiva ce fac în aceste zile şi la ce lucrează. Şi parlamentarii au avut o perioadă lungă de pauză. Dar nu şi de leafă.
Marea iresponsabilitate a acestor decidenţi este însă legată de faptul că inconştienţa lor poate duce, mai curând decât se crede, la o incapacitate totală de plată. Dacă România nu va mai avea de unde se împrumuta, este posibil să rămână fără bani pentru plata pensiiilor, a tuturor nu doar a celor speciale care trebuiau drastic impozitate imediat după declanşarea nebuniei. Şi salariile tuturor bugetarilor este posibil să nu mai poată fi plătite într-o zi.
Bine, vor plăti electoral aceşti maimuţoi mincinoşi care conduc acum destinele ţării. Îi vom alunga prin vot, dacă vor mai face alegeri şi când le vor face sau prin revoluţie dacă se vor agăţa dictatorial de putere. Dar ei vor pleca, cu banii economisiţi, mulşi, produşi sau dijmuiţi în această epocă tulbure, în ţări străine unde le va fi bine şi noi vom rămâne cu un dezastru ireparabil.
Traian GUMINSKI