Tradiții şi superstiții de Sfântul Andrei, apostolul care a adus creştinismul în România

Sfântul Andrei, apostolul care a adus creştinismul pe teritoriul țării noastre, este sărbătorit în fiecare an pe 30 noiembrie. Peste 130.000 de români își serbează acum ziua onomastică.

Legenda biblică spune că Sfântul Andrei a fost unul dintre cei 12 ucenici ai Mântuitorului, alături de fratele său Petru. Odată cu Înălțarea Domului la Ceruri, cei 12 apostoli şi-au început misiunea de propovăduire a creștinismului și a răspândirii credinței creștine în diferite colțuri ale lumii. Sfântului Andrei i-au revenit mai multe regiuni, printre care Bitinia, Tracia, Macedonia, Bizantia, Scitia, adică regiunea Dobrogei de astăzi. Apostolul a venit aici, făcând cunoscut cuvântul Domnului și convertind numeroși credincioși prin răbdare și intelepciune. Spre sfârșitul vieții a ajuns lângă Corint, la Patras, acolo unde paganii l-au răstignit cu capul în jos pe o cruce în forma de X. “Crucea Sfântului Andrei” este acum loc de pelerinaj pentru mulți credincioși.

În noaptea strigoilor se pune grâu la încolțit

În tradiția popular românească noaptea de Sfântul Andrei mai este numită și noaptea strigoilor. Așadar, se pare că românii au un Halloween autohton ce ar trebui sărbătorit nu pe 30 octombrie, ci cu o lună mai târziu.
În noaptea strigoilor, spiritele morților coboară pe pământ pentru a fura animale, pentru a se lupta cu strigoii-vii și pentru a vizita persoanele dragi pe care le-au lăsat în urmă.
Aceasta tradiție este cunoscută mai ales în mediul rural acolo unde încă sunt păstrate obiceiuri și superstiții legate de spirite, fantome și strigoi.
Sfântul Andrei este protectorul animalelor. Din acest motiv, se consideră că în această noapte, Sfântul Andrei împarte hrană lupilor pentru iarna care începe, permițându-le să umble în gospodării și să fure animalele domestice ce nu sunt păzite de către oameni.
Ca și la Halloween, oamenii găsesc diverse modalități pentru a se proteja de spiritele ce îi amenință în această noapte. În cazul nostru, cel mai de temut dușman este usturoiul.
Așadar, cu usturoi se ung porțile, ferestrele, pragul ușilor, fântânile, scările, clanțele ușilor, boii și vacii la coarne, cleștele, lada și toporul.
Pentru a avea mai mult efect, usturoiul trebuie trecut prin funingine.
Pentru a nu fi urmărit de ghinion tot anul, în această zi nu ai voie să mături, să duci gunoiul, să lucrezi la câmp, să dai de pomană, să faci zgârieturi, să te piepteni sau să dai ceva cu împrumut.
Dacă ai o dorință arzătoare, în această noapte ți se poate împlini, având în vedere faptul că acum Cerurile sunt deschise.
Un obicei binecunoscut este acela că toți membrii familiei să își pună grâu la încolțit în câte o farfuriuță pe care o vor uda regulat. Se pune un strat subţire de grâu într-o farfurioară, pentru fiecare membru al familiei. Fiecare membru va fi responsabil de bunăstarea lui. În funcţie de cum a crescut grâul aşa va fi şi următorul an pentru respectivul membru de familie.
Bătrânii spun că aspectul grâului pus de Sfantul Andrei spune ceva şi despre recoltele anului agricol ce urmează: un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată, pe câmpuri şi în livezi.
Dacă luna este plină în această noapte și cerul senin, iarna va fi cu moină, daca luna va fi plină, cerul înnorat sau va ploua, va urma o iarnă grea.
Dacă ești bolnav trebuie să ți se descânte de Sfântul Andrei, urmându-se acest obicei vreme de un an.
Pentru a vedea dacă anul următor va fi unul roditor, ia o crenguță de măr și pune-o în apă și las-o până la Sf. Vasile. Dacă va înflori, va fi un an roditor.
Peste 130 000 de români își aniversează ziua onomastică, dintre care 88.054 sunt bărbați și 42.310 femei.
Originea numelui Andrei vine din grecescul Andreas – bărbăție, îndrăzneală. Alte derivate ale numelui mai sunt Andreea, Andrei, Andrusca, Andri, Andi, Andries.

Letiţia Lazăr