Tradiții de Sfânta Maria – Adormirea Maicii Domnului! Ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte! Ce monumente istorice din Vâlcea sărbătoresc hramul

Biserica Ortodoxă marchează, pe 15 august, Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia (termenul slav) şi Sfânta Maria Mare. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, dar mărturii despre existenţa ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu.

Credincioşii se pregătesc timp de două săptămâni, prin post şi rugăciune.
Potrivit tradiţiei bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înştiinţată printr-un înger de trecerea ei la cele veşnice, iar apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos şi luată cu trupul în împărăţia cerurilor.

Conform etnografilor, se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că ele vor fi bune de leac.
Pe 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice şi culturale.
De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.

Și sărbătoarea Sfintei Marii aduce cu ea o serie de obiceiuri, tradiții și superstiții.
În această zi, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.
Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi. Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.
Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.
Ciobanii, în ziua de Sfântă Mărie, îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
Printre superstiţiile legate de Sfânta Maria Mare se resăsesc şi cele legate de foc. În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile
Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
Această sărbătoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări. Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.
De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.
De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

Monumente istorice vâlcene cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”:
– Paraclisul Mănăstirii Cozia;
– Biserica din str. Nicolae Bălcescu nr. 1, oraș Călimăneşti;
– Biserica din str. Regele Ferdinand, municipiul Drăgăşani;
– Bolniţa Mănăstirii Hurezi;
– Biserica din str. Nicolae Bălcescu nr. 1, oraș Ocnele Mari;
– Biserica din satul Bârseşti, comuna Budeşti;
– Biserica din satul Bujoreni, comuna Bujoreni;
– Biserica de lemn din satul Armăşeşti, comuna Cernişoara;
– Biserica Mănăstirii Bistriţa;
– Biserica Fostului Schit Grămeşti din satul Pietreni, comuna Costeşti;
– Biserica din cartier Gruşetu, comuna Costeşti;
– Biserica din satul Budeşti, comuna Diculeşti;
– Biserica din satul Teiul, comuna Galicea;
– Biserica de lemn din satul Obislavu, comuna Grădiştea;
– Biserica fostei Mănăstiri Stăneşti din satul Stăneşti-Lunca, comuna Lungeşti;
– Biserica din satul Scărişoara, comuna Mihăeşti;
– Biserica de lemn din satul Izbăşeşti, comuna Milcoiu;
– Biserica din satul Milcoiu, comuna Milcoiu;
– Biserica Mănăstirii Frăsinei din satul Andreeşti, cătun Şuţa, comuna Muereasca;
– Biserica de lemn de la Memorialul „Nicolae Bălcescu”, satul Valea Bălcească, comuna Nicolae Bălcescu;
– Biserica din satul Mângureni, comuna Nicolae Bălcescu;
– Biserica Mănăstirii Sărăcineşti din satul Valea Cheii, comuna Păuşeşti-Măglaşi;
– Biserica de lemn din satul Cernele, comuna Păuşeşti – Otăsău;
– Biserica din satul Cernelele, comuna Prundeni;
– Biserica de lemn din satul Geamăna, cătun Gemenica, comuna Stoileşti;
– Biserica de lemn dintre satele Urşi şi Ghiobeşti, comuna Stoileşti;
– Biserica din satul Bârsoiu, cătun Văcăria, comuna Stoileşti;
– Biserica de lemn din satul Pietroasa, comuna Suteşti;
– Biserica din satul Tetoiu, comuna Tetoiu.

În comunele Costești, Grădiștea, Păușești Măglași, Pesceana, Stoilești, Stroești se organizează
Bâlci de Sfânta Maria.