Sub semnul crucii! Povestea Sfinților Împărați Constantin și Elena, ocrotitori ai credinței

Pe 21 mai, creștinii ortodocși prăznuiesc cu bucurie pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și Elena – două figuri luminoase care au schimbat pentru totdeauna soarta creștinătății. Nu doar împărați, ci vizionari ai unei lumi unite prin cruce, aceștia au rămas în inimile credincioșilor drept simboluri ale curajului, iubirii de Hristos și apărători ai Bisericii.

Legenda spune că, în ajunul unei lupte decisive, împăratul Constantin a văzut pe cer o cruce alcătuită din stele, însoțită de cuvintele: „Prin acest semn vei învinge”. A luat crucea ca steag și a biruit. În urma acestei experiențe cerești, în anul 313, a semnat celebrul Edict de la Milan, prin care a dat libertate credinței creștine, scoțând-o din umbrele prigoanei.

Nu s-a oprit aici: a mutat capitala imperiului la Bizanț, botezând-o cu propriul nume – Constantinopol – și a sprijinit viața religioasă, fiind prezent la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, unde a sprijinit învățătura ortodoxă împotriva ereziilor vremii.

Alături i-a fost mama sa, Sfânta Elena, o femeie cu suflet nobil și râvnă duhovnicească. Ea a călătorit până la Ierusalim, unde a descoperit Crucea Mântuitorului și a pus temelia unor biserici-simbol: Sfântul Mormânt din Ierusalim, Nașterea Domnului din Betleem, Buna Vestire din Nazaret – locuri care atrag și astăzi milioane de pelerini.

Obiceiuri și superstiții

De-a lungul timpului, de această mare sărbătoare creştină s-au legat o serie de obiceiuri şi superstiţii.
Se spune că, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în această zi nu se lucrează. În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei.
Există credința că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.

Biserici vâlcene sub ocrotirea Sfinților Constantin și Elena

Și județul Vâlcea poartă amprenta acestor sfinți în biserici-monument care păstrează frumusețea și spiritualitatea locului:

• Mănăstirea Hurezi, oraș Horezu – perla artei brâncovenești și monument UNESCO;
• Biserica de lemn din Bădeni, comuna Dănicei – martor al credinței țărănești;
• Biserica din Grădiștea, comuna Grădiștea – lăcaș de suflet al comunității locale;
• Biserica din Ciungetu, comuna Mălaia – simplă și frumoasă, ca muntele care o înconjoară;
• Biserica din Șușani, comuna Șușani – altar de rugăciune în inima Vâlcii.

Fiecare dintre aceste locuri e un popas al liniștii, un colț de rai în care se simte vibrația rugăciunii și binecuvântarea Sfinților Constantin și Elena.

La mulți ani tuturor celor care le poartă numele – să fie luminoși, puternici și ocrotiți!