Sfântul Andrei: Ce trebuie să faceţi în această zi!

Sfântul Apostol Andrei (nume care derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”) a fost „cel întâi chemat” la învățătura Mântuitorului Iisus Hristos, mai înaintea celorlalți apostoli. A dus apoi cu râvnă neostoită cuvântul și credința acestuia în multe ținuturi, printre care și cele dobrogene, fiind considerat creștinătorul neamului nostru și ocrotitorul României.

Sărbătoare Bisericească Naţională în România, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei se prăznuiește, deopotrivă, pe 30 noiembrie atât în calendarul religios ortodox, cât și în cel romano-catolic, și în cel anglican, și în cel luteran. Marea bucurie creștinească este, surprinzător, acompaniată de fenomene stranii, de la coborârea lupilor din munte în haite de 12 „suflete”, care se destramă abia la Bobotează (6 ianuarie), până la o invazie de strigoi, care umblă în noaptea de 29 spre 30 noiembrie ca să „fure mana vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor” (conform doxologia.ro).
Aceste fenomene paranormale, dacă acceptați extrapolarea, au dus la formarea, de-a lungul veacurilor, a unei mulțimi de superstiții născute din nevoia credincioșilor de a se apăra de Cel Rău, sub orice formă ar lucra acesta la surparea credinței în Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Cele mai cunoscute sunt:
Candela din casă se ține aprinsă neîntrerupt din seara de 29 până la miezul nopții următoare, de 30 spre 31 noiembrie, ca să alunge spiritele rele.
Geamurile şi uşile de la casă (şi de la grajduri, staule, cocine, cuibare) se ung cu usturoi pentru a feri, deopotrivă oameni și animale, de strigoi.
Se fac cruci cu usturoi pe mâini celor mici şi li se dau mâncăruri cu usturoi, pentru a-i apăra de strigoi. Și cei mari se ung cu usturoi pe frunte, pe piept, pe spate și pe la încheieturi, tot ca protecție împotriva strigoilor.
Se împrăștie în curte firimituri de pâine, pentru ca duhurile rele să nu mai caute de în case.
Toate recipientele din casă – pahare, căni, ibrice, cratițe, oale – se pun cu gura în jos în noaptea dinspre 29 spre 30, ca să nu aibă duhurile rele din ce să bea și să mănânce și să vă lase astfel în pace.
Cenușa caldă din sobe, acolo unde se mai folosesc sobe, se aruncă în curte pentru ca spiritele morților care nu-și găsesc odihna să nu intre în case.
Li se pune animalelor din gospodărie busuioc sfințit în hrană şi agheasmă în apă pentru a fi protejate de duhurile rele.
Se descântă droburi de sare, se îngroapă apoi sub adăposturile animalelor, pentru a fi dezgropate de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) și puse în hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
Se aduc în casă crenguţe de vişin, se pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, va fi un an nou bogat.
Se lasă 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) în pod până la Crăciun. Cele stricate sunt semn de luni ploioase, cele încolţite sunt semn de bogăţie.