Sfânta Parascheva 2024: Tradiții, obiceiuri și superstiții

În fiecare an, pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Această zi este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri creștinești, dar și de superstiții populare transmise din generație în generație.

Ziua Sfintei Parascheva este una dintre cele mai importante sărbători religioase din România, aducând cu sine o serie de tradiții și obiceiuri menite să o omagieze pe ocrotitoarea Moldovei. Pelerinajul de la Iași al Cuvioasei Parascheva, unde se află moaștele Sfintei, este una dintre cele mai cunoscute tradiții, mii de credincioși adunându-se anual pentru a se ruga și a cere ajutorul Sfintei.

De asemenea, ziua Sfintei Parascheva este asociată și cu o serie de superstiții și obiceiuri populare. Se spune că în această zi nu este bine să se lucreze, în special femeile sunt sfătuite să evite treburile casnice, cum ar fi spălatul, cusutul sau torsul. Se crede că nerespectarea acestor interdicții poate aduce ghinion sau chiar boli. De asemenea, se spune că în această zi nu este bine să se dea bani cu împrumut, să se consume fructe cu cruce (mere, pere) sau să se aprindă focul în casă.

În plus, în cultura populară, prezența Sfintei Parascheva în vise este adesea asociată cu căutarea ajutorului în momente dificile, fiind văzută ca o sursă de alinare și înțelepciune.

Aceste superstiții, deși nu au o bază teologică, sunt adânc înrădăcinate în cultura populară românească și sunt respectate de mulți oameni, conform Creștinortodox.ro.

Iată câteva dintre cele mai cunoscute superstiții pe care nu este bine să le faci în această zi sfântă:

– Să nu lucrezi: Se spune că Sfânta Parascheva îi pedepsește pe cei care nu-i respectă ziua de prăznuire, muncind în această zi. Această interdicție se aplică în special femeilor, care sunt sfătuite să evite treburile casnice precum spălatul, cusutul, torsul sau gătitul.

– Să nu dai bani cu împrumut: Se crede că dacă dai bani cu împrumut în ziua Sfintei Parascheva, vei avea ghinion tot anul.

– Să nu mănânci fructe cu cruce: Merele și perele, fructe care au o formă asemănătoare cu o cruce, sunt interzise în ziua de 14 octombrie. Se spune că cine mănâncă aceste fructe va avea parte de necazuri.

– Să nu aprinzi focul: În trecut, se considera că aprinderea focului în ziua Sfintei Parascheva aduce ghinion și boli.

Despre Sfânta Cuvioasă Parascheva

Cuvioasa şi pururea pomenita Parascheva, s-a născut într-un sat al Traciei, numit şi din vechime şi acum Epivata. La vârsta de zece ani, fiind fecioară într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic „Cine va vrea să vină după mine, să se lepede de sine şi să ia crucea sa şi aşa să vină după Mine”. Acest cuvânt a pătruns-o până în adâncul inimii, drept pentru care, ieşind din biserică, a împărţit săracilor hainele şi podoabele sale. Deşi era mustrată mereu de părinţi, ea de multe ori da săracilor hainele sale şi nu lua în seamă mustrarea făcută de aceştia. Aprinsă de dragostea Mirelui Ceresc, ea părăsi casa părintească şi se duse în pustie, unde se dărui postului, privegherii şi rugăciunii. După ce a petrecut în pustie mulţi ani, într-o noapte, un înger a îndemnat-o să lase pustia şi să se întoarcă în locul său natal, astfel, Sfânta a lăsat pustia şi a plecat spre Epivatul Traciei. Ajungând la Constantinopol, a intrat în biserica Vlaherna, închinată Născătoarei de Dumnezeu, unde s-a închinat Fecioarei, după care a mers la Ierusalim, la Locurile Sfinte, apoi în pustia Iordanului, unde a intrat într-o mănăstire de călugăriţe şi a rămas până la vârsta de 25 de ani. După aceasta, s-a întors în satul său, Epivatul Traciei, unde a mai trăit 2 ani, timp în care, prin trudă durere şi post continuă să se înfrumuseţeze pentru Mirele Ceresc.
Pentru viaţa sa închinată în întregime Lui Dumnezeu, Parascheva a fost slăvită de Acesta cu darul neputrezirii trupului şi al facerii de minuni. Descoperirea trupului său neputrezit s-a făcut prin rânduiala divină, căci murind un corăbier şi săpându-se groapa pentru acesta, pe ţărmul mării, trupul Sfintei a fost aflat neputrezit şi plin de mireasmă. Trupul Sfintei a fost luat din acel loc şi dus în biserica Sfinţilor Apostoli din Epivat. Aici, moaştele au stat timp de aproape 200 de ani, până în jurul anului 1235. După anul 1235, moaştele Sfintei au fost strămutate de la Epivat la Târnovo, capitala Imperiului româno-bulgar. Aici moaştele ei au stat aproape 160 de ani, timp în care se pare că a fost alcătuită slujba Cuvioasei. De aici, moaştele Cuvioasei au fost duse la Belgrad, iar în 1521, după cucerirea Belgradului de către sultanul Suleiman, sfintele moaşte au fost strămutate la Constantinopol, unde au stat 120 de ani. Ctitorind la Iaşi frumoasa biserică a Sfinţilor Trei Ierarhi, îndemnat de convingerile şi sentimentele sale ortodoxe şi hotărât să transforme capitala ţării într-un important centru ortodox, Vasile Lupu face demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol, pentru ca aceasta să încuviinţeze mutarea moaştelor Sfintei la Iaşi. În luna mai a anului 1641, patriarhul Partenie şi alţi sfetnici semnau un act sinodal din care reieşea că până la acea dată, Vasile Lupu plătise o parte din datoriile pe care Patriarhia le avea, şi o va ajuta şi în viitor. În schimbul acestor ajutoare, Patriarhia a hotărât să dăruiască voievodului Moldovei, în semn de mulţumire, moaştele Cuvioasei Parascheva.
Istoria strămutării sfintelor moaşte a fost săpată în piatră, în slavonă, şi această inscripţie a fost fixată la baza nişei din naosul bisericii Sfinţii Trei Ierarhi de la Iasi, unde s-au aşezat sfintele moaşte. De atunci, necontenit, Sfânta a fost scut şi ocrotire, chemare la rugăciune, evlavie şi săvârşirea binelui, pentru întreaga Moldovă.

Lăcaşuri de cult-monumente istorice cu hramul Cuvioasa Paraschiva:

– Biserica din str. Calea lui Traian nr. 133, municipiul Râmnicu Vâlcea;
– Biserica Schitului Pătrunsa din satul Bărbătești, comuna Bărbăteşti;
– Biserica de lemn din satul Mariţa, comuna Vaideeni;
– Biserica din satul Călineşti, oraş Brezoi;
– Biserica din satul Colţeşti, comuna Alunu;
– Biserica de lemn din satul Igoiu, comuna Alunu;
– Biserica din satul Bumbuieşti, comuna Boişoara;
– Biserica din satul Grebleşti, comuna Câineni;
– Biserica de lemn din satul Copăceni, comuna Copăceni;
– Biserica din satul Ştirbeşti, comuna Ghioroiu;
– Biserica de lemn din satul Olteanca, comuna Glăvile;
– Biserica din satul Coasta, comuna Goleşti;
– Biserica de lemn din satul Opăteşti, comuna Goleşti;
– Biserica de lemn din satul Guşoianca, comuna Guşoieni;
– Biserica de lemn din satul Guşoieni, comuna Guşoieni;
– Biserica din satul Mologeşti, comuna Laloşu;
– Biserica de lemn din cartier Călărăşeşti, sat Mateeşti, comuna Mateeşti;
– Biserica din satul Turceşti, comuna Mateeşti;
– Biserica de lemn din satul Sineşti, comuna Sineşti;
– Biserica de lemn din satul Milostea, comuna Slătioara;
– Biserica din satul Stăneşti, comuna Stăneşti;
– Biserica de lemn din cătunul Gemenica, sat Geamăna, comuna Stoileşti;
– Biserica de lemn din satul Dumbrăveşti, comuna Tomşani;
– Biserica de lemn din satul Cornet, comuna Vaideeni;
– Biserica din satul Valea Mare, comuna Valea Mare;
– Biserica de lemn din satul Valea Văleni, comuna Zătreni.