“Sânge vienez” la Filarmonica din Râmnicu Vâlcea

Luni, 30 noiembrie, de la ora 19.00, la Filarmonica de Stat „Ion Dumitrescu”, din municipiul Râmnicu Vâlcea, are loc opereta în trei acte a lui Johann Strauss fiul, pe libretul lui Viktor Léon şi Leo Stein, „Sânge vienez”, în regia artistică a lui Rareş Zaharia (Franţa). Este un spectacol realizat de Opera Română Craiova, în colaborare cu orchestra simfonică a Filarmonicii vâlcene, condusă de maestrul Alexandru Iosub.

Distribuţia: Renata Vari (Contesa Zeldau); Cosmin Marcovici -Iaşi (Contele Zeldau); Cristina Oltean – Cluj-Napoca (Franzi); Noemi Modra (Pepi); Laurenţiu Nicu (Josef); Dan Cornescu (Primul ministru); Edith Mag (Roza); Cosmin Vasilescu (Kagler); Tiberiu Nicuţ (Bitovsky); Anca Iosub (Lisi); Mădălina Neagoe (Lori); Eugenia Iosub (Neli); Tamara Grama (Tini); Elena Ştefi (Tuţilli); Adrian Grădinaru (Locotenent); Mihai Ciortan (Soldat); Bogdan Olaru (Chelner); Orchestra simfonică a filarmonicii; Corul şi Baletul Operei Române Craiova. Iată o descriere amplă a actului I al operei în trei acte „Sânge vienez”: „Acţiunea se desfăşoară la Viena. Primul ministru al principatului Reuss-Scheiz-Greiz, Vercingetorix – prinţ de Gindelbach, soseşte la Viena şi-l caută pe ambasadorul principatului în capitala Austriei, pentru rezolvarea unor probleme de stat. Eduard, conte de Zedlau, este mai preocupat însă de evadările extraconjugale decât de sosirea primului-ministru. Josef, valetul lui Eduard, este alarmat că nu-şi găseşte stăpânul nici la vila de refugiu, unde îi spusese în taină că vine pentru a fi alături de Franzi Cagliari, fosta dansatoare, metresa sa. Roza, care îndeplineşte funcţia de „mamă de ocazie” pentru Franzi, încearcă să obţină de la el unele informaţii despre contesă. După plecarea lui Josef soseşte Kagler, tatăl lui Franzi, artistul popular de tip boem şi din discuţia lor aflăm că seara va fi recepţie la contele Bitovski, unde va merge şi el ca trompetist în orchestra lui Lanner. Mereu în căutare de bani, Kagler mânuieşte un umor fin şi este oricând gata să plaseze o înscenare. Eduard, care soseşte la vilă, îi destăinuie lui Josef pasiunea pentru Pepi, o „domnişoară de la croitorie”, fără să ştie că între ea şi Josef există o dragoste reciprocă. Pentru a o pune la încercare pe Pepi, sau mai degrabă pentru ca să poată urmări planurile stăpânului, Josef îi sugerează lui Eduard posibilitatea unei întâlniri la petrecerile populare de la Hietzing. După ce îi dictează valetului un bileţel de amor, prin care, declarându-şi dragostea subită, o invită pe Pepi la Hietzing, Eduard pleacă. Soseşte Pepi, care aduce rochia lui Franzi, pe care însă, printr-o înţelegere cu Franzi, o va îmbrăca tot ea şi va apărea la recepţie în rolul dansatoarei Cagliari. Folosind prilejul, Josef o invită pe Pepi la Hietzing. După plecarea lor, sub o avalanşă de atribute descalificative ale birjarului, căruia refuză să-i mai dea doi creiţari, soseşte la vilă şi primul-ministru, tipul aristocratului la care titlul şi averea se împletesc cu nerozia. Kagler i-o prezintă pe Franzi drept soţia contelui. Prin felul său „diplomatic” de a vedea lucrurile, Vercingetorix deduce că doamna cu care era Eduard dimineaţa (în realitate Gabriela) este metresa contelui şi de aici înainte va acţiona ca atare. Îi aduce, astfel, la cunoştinţă presupusei contese, care sunt preocupările soţului ei. Franzi ţine cu tot dinadinsul să afle cine l-a răpit pe conte şi va încerca să-şi identifice rivala la recepţia contelui Bitovski. Nevoind să-şi vadă prestigiul călcat în picioare de către soţul amator de idile, Gabriela îl caută pe Eduard pentru a-i cere o explicaţie. Situaţia se precipită prin sosirea lui Vercingetorix şi a lui Franzi. Cu prezenţă de spirit, contele îl roagă pe ministru s-o prezinte pe metresă drept soţia lui. Cum acesta înţelesese că Gabriela este amanta contelui, i-o prezintă lui Franzi drept soţia sa şi pleacă cu Gabriela lăsându-l pe Eduard cu Franzi. Primul act se termină, astfel, sub semnul unei furtuni în dezlănţuire”. Preţul biletului la această manifestare artistică este de 30 de lei. Abonamentele sunt valabile.