Primarul Gutău nu joacă teatru cu banii râmnicenilor
Primarul nu vrea să distrugă nici un teatru cum s-au aruncat imediat să spună criticii profesionişti ai edilului din Râmnicu Vâlcea.
Alături de cei doi viceprimari, el a susţinut o conferinţă de presă vineri, 20 ianuarie, în care a prezentat date reale. Iar datele arată câtă bătaie de joc a fost ani de-a rândul în administraţia Râmnicu Vâlcea.
În oraş funcţionează două teatre. Unul este al “judeţului”, cunoscutul Anton Pann, iar “Ariel” a fost creat cu ani în urmă şi plătit din bugetul Râmnicului.
Din cei 44 de salariaţi ai Teatrului Ariel, doar 18 sunt actori. Bugetul pe care primăria ar trebui să îl acorde anul acesta teatrului este de 35 de miliarde. Ceea ce este bătaie de joc.
Primarul încearcă să găsească o soluţie împreună cu şeful Consiliului Judeţean şi să unească cele două teatre bazându-se pe faptul că Teatrul Anton Pann are un sediu cu multe spaţii.
Edilul nu înţelege însă că aici este vorba despre altceva nu despre spaţii. Este vorba de salariile unora care s-au obişnuit să se maimuţărească pe scene pe bani publici, este vorba de beneficiile celor care au condus teatrele, mai ales Ariel, de viaţa fără griji pe spinarea noastră.
Teatrul Ariel trebuie pur şi simplu desfiinţat. Cei care sunt buni de acolo îşi vor găsi de lucru inclusiv la Anton Pann. Ceilalţi poate vor încerca să vadă cum este să lucrezi la ADP de exemplu sau la Pieţe Prest.
Păi, 35 de miliarde de lei pe an este mai mult decât dacă primăria ar cumpăra toate biletele de la toate spectacolele Teatrului Anton Pan şi le-ar face apoi cadou râmnicenilor. Nu am calculat exact, dar cred că este mai mult decât dacă anual primăria ar face fiecărei familii din oraş cadou un abonament la Festivalul de Teatru de la Sibiu.
Primarul a mai explicat şi decizia luată de conducerea primăriei de a renunţa să mai susţină echipa de fotbal CSM. O decizie logică şi corectă şi ea. La urma urmei, cetăţenii acestui oraş nu plătesc taxe şi impozite ca primarul să plătească nişte băieţi să se joace cu o minge.
Şi în America, că tot arată televiziunile de câteva zile documentare non stop despre americani, sunt echipe de sport şi multe teatre dar ele trăiesc din munca lor, nu din contribuţia oraşelor.
Indiferent cât de mult am iubi cultura sau cât am ţine la locurile de muncă ale unora nu putem cheltui 35 de miliarde pe an pentru 44 de salariaţi, din care de fapt numai 18 fac teatru. Ceilalţi l-au jucat şi l-au jucat cu folos pentru propriile buzunare, dar acum e momentul să iasă de pe scena publică. Pe surse, am aflat că cei de la Anton Pan nici nu vor să audă de o unificare a teatrelor, ceea ce pare logic. Deci Gutău va trebui să rupă pisica în două şi indiferent de numărul celor care se vor transforma peste noapte în mari iubitori ai teatrului trebuie să desfiinţeze Teatrul Ariel sau să îl lase pur şi simplu independent, nesusţinut financiar de primărie.
Traian Guminski