Primarii vâlceni, disperați de creșterile salariale

O situație fără precedent și probabil neanticipată de guvernanți afectează bugetele multor primării vâlcene. Semnarea contractelor cu Ministerul Dezvoltării pentru finanțarea proiectelor aprobate pe PNDL este pusă în pericol.

Cheltuiesc mai mult decât încasează

În ultimele zile multe din consiliile locale din România și din Consiliile Județene au aprobat creșterea indemnizațiilor consilierilor și creșterile salariale după noua schemă impusă de Guvern. Dacă la o primărie ca cea a Râmnicului creșterile afectează cheltuielile, dar nu pun în pericol execuția bugetară (deși și pentru astfel de primărie, dar și pentru Consiliul Județean cheltuielile cu personalul salarizat vor însemna o cotă mult mai mare din bugetele viitoare și vor mânca mulți bani care puteau fi folosiți în cofinanțarea unor proiecte), există primării care riscă să nu aibă bani nici pentru salarii.
La rugămintea primarilor, care ne-au transmis telefonic situațiile lor, nu vom da nume, ci vom folosi numai cifre. Există multe primării care au venituri puține la buget și nici acelea nu pot fi realizate după proiecția bugetară pentru că nu toată lumea plătește taxele și impozitele la timp și cu atât mai puțin amenzile și nici nu ai ce recupera în cazul unor procese. Unele primării aveau probleme serioase și până acum pentru a face rost de banii de salarii.
O primărie condusă de un primar liberal și alta de un primar pesedist au un buget de venituri anual pronosticat a fi de aproximativ 7 miliarde de lei vechi. În realitate banii strânși de cele două primării la venituri sunt puțin peste 4 miliarde de lei vechi, iar cheltuielile cu personalul sunt de aproape 7 miliarde. În urma rectificărilor bugetare cele două mai primesc anual câte 4 miliarde suplimentar de la stat din sumele strânse din TVA. Până acum bugetul putea acoperi salariile și mai rămânea puțin. Noile majorări ale salariilor primarilor, viceprimarilor, funcționarilor publici și indemnizațiile consilierilor vor duce cheltuielile cu personalul undeva la aproape 10 miliarde de lei.
“Le-am spus deschis consilierilor locali că riscăm anul viitor să rămânem fără bani de apă și curent la primărie și pentru iluminatul public. Pur și simplu nu văd cum va fi posibil însă ca statul să achite aceste salarii plus imensul val de pensii mari, exagerat de mari, de care vor beneficia zeci de mii de oameni”, ne spune un primar liberal.

Nu sunt bani pentru a lua banii pe proiecte

Pentru a încheia contractele de finanțare cu Ministerul este necesar ca Unitățile Administrativ Teritoriale să cheltuiască sume, uneori foarte mari, necesare realizării studiilor de fezabilitate, avizelor, documentației necesare unui proiect aprobat, dar pentru care nu s-a încheiat contract. Este evident că primăriile cărora li s-au aprobat bani mulți pe proiecte de alimentare cu apă și canalizare, sunt și primării sărace, în care veniturile aduse la buget din taxe și impozite sunt mici pentru că “Ce societăți, și investitori, și salariați, să fie într-o comună mică în care nu există apă curentă și canal”? Deci proiecte importante sunt exact în comune sărace.
“Se întâmplă ceea ce am anticipat în primăvară când am depus proiectele la Guvern. Ni s-a aprobat alimentarea cu apă pe o lungime importantă și canalizarea. Este vorba de proiecte importante și scumpe. Dar acum trebuie să facem pe banii noştrii, ai primăriei, studiul de fezabilitate și documentația proiectului pentru a lua banii de la Guvern pentru lucrarea propriu zisă. Și evident că nu avem acești bani în cont și nici nu am de unde să fac rost de ei. Cadastrul pe o lungime importantă de alimentare cu apă, ridicările și măsurătorile topo, cotele, se fac de firme specializate, cu experiență, care au tarife pe măsură pentru că și munca este migăloasă. Un astfel de studiu, plus aprobările și avizele ne costă foarte mulți bani. Ca să luăm zecile de miliarde pe care ni le-a aprobat guvernul trebuie să cheltuim sute de milioane de lei, poate peste un miliard, pe care nu îi avem. Suntem legați de mâini, iar lumea ne va înjura tot pe noi pentru că oamenii au auzit că ne dă Guvernul miliarde pentru apă și ei văd că lucrările nu încep!”, ne spune disperat un alt primar PSD.

Soluții pe care le-a identificat presa locală

În urma discuțiilor purtate cu unii colegi din presa locală am identificat câteva soluții punctuale pentru a ajuta aceste primării. Parlamentarii și liderii politici vâlceni trebuie să insiste pe lângă Guvern ca acesta să aprobe de urgență angajarea unor credite bancare de către UAT-uri, credite garantate de Guvern, exact pentru realizarea acestor documentații. Ulterior Guvernul poate aloca pentru stingerea creditelor, acestor primării care nu au fonduri pentru rambursare, bani. Banii vor putea proveni din economiile ce vor rezulta în urma licitaților. Spre exemplu: o primărie are aprobat 20 de miliarde pentru un proiect. La licitație lucrarea se va face cu 18, 2 miliarde. Din economia rezultată Guvernul poate da primăriei banii pe care aceasta i-a împrumutat pentru a face studiile și primăria să achite creditul.
Ar fi una din soluții. A doua ar fi ca plățile pentru documentații să fie achitate de Consiliul Județean, iar acesta să păstreze apoi toate economiile dintr-un județ rezultate în urma licitaților și să recupereze din aceste sume banii plătiți pe documentațiile primăriilor sărace.
Cât privește cheltuielile legate de personal credem că este momentul să fie micșorat drastic numărul de consilieri locali, municipali și județeni. S-a ajuns în situația în care un consilier să obțină o indemnizație aproape cât salariul minim, uneori mai mare decât acesta, pentru o ședință pe lună de plen și una de comisie. Numărul consilierilor este foarte mare. De exemplu suntem convinși că primarul Mircia Gutău ar face exact aceeași treabă bună și cu un consiliu de 13 sau 15 oameni. În niciun caz un consiliu de 23 de oameni nu este mai util Râmnicului decât unul de 15. Iar un consiliu judeţean de 21 de membri ar fi la fel de eficient ca unul de 33.
Unele primării trebuie să își mai micşoreze din posturi, din numărul de angajați, iar unele comune ar trebui comasate cu alte localități. Ca exemplu Măldăreștiul ar putea foarte bine deveni un cartier al orașului Horezu, iar Bujoreniul și Vlădeștiul cartiere ale Râmnicului. Multe unități administrativ teritoriale care au populație foarte mică și aceea formată aproape exclusiv din pensionari ar trebui desființate pentru a micșora numărul de funcționari plătiți de populație.

Traian Guminski