Planurile lui Lucian Rădulescu pentru alegerile care urmează!
Lucian Rădulescu este un brand al PSD-ului în Vâlcea. Fratele mai mic al preşedintelui Consiliului Judeţean şi-a petrecut mai mult de jumătate din viaţă făcând politica social-democrată şi fiind considerat, de mulţi adevăratul “creier” din spatele mai multor campanii electorale încheiate cu victorii (locale, europarlamentare, prezidenţiale sau parlamentare). Acesta este motivul ce l-a determinat pe jurnalistul Gheorghe Smeoreanu să-l denumească acum câţiva ani “Maestrul Bizantin”.
Ziaristul, scriitorul şi dramaturgul Gheorghe Smeoreanu este decanul de vârstă al jurnaliştilor profesionişti din judeţele Argeş şi Vâlcea. Interviul luat de acesta lui Lucian Rădulescu şi publicat recent în ziarul “Criterii Naţionale” este unul de larg inters pentru electoratul vâlcean, simpatizant sau adversar al PSD, motiv pentru care am obţinut acordul autorului de a-l prelua şi prezenta integral şi cititorilor noştri!
Rep.: – Domnule Lucian Rădulescu, vreau să încep prin a observa că v-ați născut frate cu Cineva din politică, ceea ce, pentru unii, înseamnă că trebuie să renunțați la ideea de a fi și dumneavoastră Cineva în politică. Eu cred că, dacă vă doriți, nu trebuie să renunțați deoarece nu sunteți frate siamez cu fratele mai mare, adică fiecare își poate croi propriul destin. Acestea fiind spuse, prima întrebare a interviului pe care l-ați acceptat sună foarte simplu.
De când sunteți băiat de mingi în politică, de când considerați că ați trecut de la juniori la seniori, de la amatori, la profesioniști?
L.R.: – Domnule Smeoreanu, până să trecem la răspunsul la prima întrebare din interviul pe care, cu mare drag, de altfel, am acceptat să vi-l ofer, cred că se justifică, în contextul prezentării dumneavoastră, să fac câteva precizări.
Într-adevăr, de exact anii de viața pe care îi am sunt fratele mai mic al omului Constantin Rădulescu și îi mulțumesc lui Dumnezeu că este așa! Avem o legătură specială! Părinții ne-au oferit șanse egale și nu au stimulat niciodată episoadele de concurență între noi, ci dimpotrivă ne-au învățat să fim și să rămânem echipă, să muncim pentru visurile noastre și să nu renunțăm în fața obstacolelor.
Chiar dacă familia este ca o ramură și crește în diferite direcții, rădăcinile rămân la fel, ca și convingerile și valorile, dar sunt însă și situații în care ramurile cresc în aceeași direcție!
În cazul nostru chiar se potrivește citatul că suntem ca cele două ace ale aceluiași ceas: unul mare, altul mic, dar amândoi arătam aceeași oră.
Încă din adolescență, m-am convins că nu este suficient să ai sau să crezi în valori. Trebuie să și faci ceva pentru ele, că nu este o opțiune să stai pe margine şi să critici, fără măcar să încerci să faci ceva, pentru că acesta este doar drumul ușor.
Am apreciat la acel moment că politica este un mod prin care îmi pot pune valorile în practică, așa că am decis să mă implic, acolo unde m-am identificat! Opțiunea a fost evidentă având în vedere și ce a însemnat și înseamnă PSD-ul pe scena politică!
Totodată, de aproape jumătate din anii de viață pe care îi am sunt coleg de partid și chiar unul dintre susținătorii politicianului Constantin Rădulescu, timp în care fiecare și-a susținut și apărat ideile și a trecut la concretizarea lor, în stilul său propriu, dar totuși în echipă.
Indiferent dacă traseul meu profesional nu a avut tot timpul legătură cu politica sau administrația, nu am renunțat niciodată la politică sau la a mă implica în a face o diferență în viața oamenilor, chiar și în lucruri aparent mici.
În tot acest timp, am avut însă contact cu oamenii și am cunoscut care sunt lipsurile și blocajele unor domenii esențiale, precum cel al turismului, construcțiile, comerțul etc, în al căror bun mers, respectiv schimbare intenționez să mă implic!
Am avut un fir neîntrerupt în organizația județeană PSD Vâlcea în ultimii 24 de ani și acest lucru îmi oferă un sentiment de împlinire și mă responsabilizează.
Si acum să vă răspund la prima întrebare.
M-am înscris în PSD de la vârsta de 18 ani, până atunci fiind simpatizant, activ cei drept, care participa la acțiunile Ligii Elevilor și ale Tineretului Social-Democrat.
Am fost președinte al Organizației de Tineret Vâlcea, funcție pe care am obținut-o cu un procent covârșitor, chiar în fața unor persoane care acum se identifică cu altă doctrină, precum și vicepreședinte TSD la nivel național. De asemenea, am fost consilierul Președintelui Ion Cîlea în cursul celor aproape două mandate la Consiliul Județean Vâlcea, precum și consilier parlamentar.
Au fost ani dificili, cu succese, dar şi cu obstacole, dar în special ani de experiență. Amintindu-mi acum despre aceea perioadă îmi dau seama că mă cuprinde nostalgia, au fost niște vremuri frumoase.
În prezent sunt vicepreședinte al Organizației Județene PSD Vâlcea și vicepreședinte al Organizației Municipale PSD Râmnicu Vâlcea.
Cu siguranță, am legitimitate. Am parcurs toate etapele, am colaborat cu toți colegii, am muncit cu suflet și am reușit să conving prin forțe proprii, astfel încât dacă îmi doresc ceva, evaluarea se va realiza cu privire la propria persoană.
În ceea ce privește trecerea de la amatori la profesioniști în politică, pot spune că este un proces gradual care depinde de mulți factori: voință, experiență, echipă, recunoașterea meritelor, înțelegerea compromisului și a colaborării, precum și de contexte.
Nu cred că există un moment precis în care cineva devine profesionist în politică, există însă un punct de maturizare, care marchează trecerea de la idealismul inițial la o abordare echilibrată. Cert este că acel punct nu este o realizare individuală.
Cu privire la trecerea de la juniori la seniori, nu pot să marchez un moment anume, aceasta realizându-se gradual.
Raportându-mă la prezentarea dumneavoastră de început și la cele menționate, permiteți-mi să trag și eu o concluzie, chiar dacă suntem abia la prima întrebare și anume că și Cineva din politică este frate cu mine.
(Râde)
Rep.: – Multă lume a încercat să definească lumea politicii, fiecare tentativă a adus anumite înțelesuri, dar vreau să știu: ce credeți dumneavoastră că este politica?
L.R.: – Politica este un angajament față de nevoile oamenilor și față de propria persoană, să faci tot ce îți stă în putință să contribui la rezolvarea lor cu mențiunea că trebuie să o faci până la capăt, să nu te lași influențat de ambiții personale sau demotivat. Politica înseamnă ideologie, principii, responsabilitate, putere, decizii, implicare, viziune, respect, iar în cazul meu și pasiune.
Eu trăiesc să fac politică, și o fac din suflet, cu riscul asumat că este o luptă care îți poate aduce în același timp bucurii și supărări.
Cât despre lumea politicii, aș putea să spun că este un mecanism complex care ne afectează pe toți, cu voia sau fără voia noastră.
Rep.: – Se spune că sunteți un bun organizator și un bun director de campanii electorale. Cum să înțelegem aceste caracterizări, sunt legende sau chiar aveți talent în domeniu?
L.R.: – Sunt o persoană organizată, analitică, meticuloasă și asumată. Detaliile pot face diferența între succes și eșec și să zicem că am un simț în a le identifica, analiza și valorifica.
De asemenea, sunt un om de echipă. La Vâlcea, PSD este o echipă puternică, formată din oameni dedicați, cu obiective comune și care au contribuit, fiecare în parte, la dezvoltarea organizației. Faptul că ai pe cine să coordonezi ușurează munca organizatorică.
Așa cum am amintit mai sus, fac politică din pasiune și, făcând ce îmi place, provocările ce țin de organizarea campaniilor electorale mi-au devenit “prietene”! Practic o comunicare clară și persuasivă, planific și gestionez eficient resursele.
Mi-am canalizat și îmi direcționez energia către motor, nu către claxon.
Rep.: – Ce alte talente mai aveți, dacă mai aveți ? Știu că sună a întrebare capcană, dar nu v-am văzut până acum căzând în capcane.
L.R.: – Gătesc foarte bine sau cel puțin asta este părerea mea, dar cum gusturile nu se discută, rămâne așa… Este un talent transmis de la tata, motiv pentru care acest tip de moștenire merge, în ceea ce mă privește, dincolo de simple abilități culinare sau rețete. Este vorba de pasiune, tradiții, amintiri și lecții de viață.
Și mai am un talent, acesta este dezvoltat de unul singur, acela de a “ghici oamenii” , mă scuzați, intuiție socială am vrut să spun.
În ceea ce privește căzutul în capcane să știți că am făcut-o, este omenesc să o faci, doar că exact cum ați spus-o, nu m-ați văzut. Am avut “talentul” și puterea de a manageria situațiile de așa natură.
Rep.: – Sunteți PSD-ist de mic. Ce gândește un mic pesedist când lipește afișe, visează să ajungă lider?
L.R.: – Da, sunt PSD-ist de mic, am marcat și eu această activitate și normal că nu îmi este rușine, chiar este încă o dovada a faptului că nu am omis nicio etapă în politică. Mai mult, sunt de părere că orice implicare are importanța ei și trebuie respectată.
Când lipește afișe, un PSD-ist mic gândește să le pună cât mai drepte și să prindă cel mai bun loc, să nu se supere șefii, dar o face bucuros știind că după fiecare acțiune urmează o socializare cu colegii, colegi care în timp devin prieteni și apoi familie.
Oricine visează la mai bine și de ce nu, chiar și un PSD-ist mic poate visa să devină lider. Chiar și eu am visat. Aș putea să spun că sunt naturale aceste ambiții, mai ales când sunt bazate pe experiențe directe, în care ai observat ce e bine și ce nu, ce funcționează și ce nu și simți că poți aduce o schimbare pozitivă.
Există o dinamică în toate, în viață, în familie, în carieră, în politică, depinde de fiecare cum o valorifică. Succesul în viață nu se moștenește, nu este instinctual, îl atingi doar prin muncă, învățare continuă și disciplină.
Rep.: – V-ați zis vreodată în viață “m-am săturat de PSD”?
L.R.: – Nu, categoric, nici măcar fără voce tare. Nu aș avea de ce! Și dacă ar fi să asociez PSD-ul cu nume sau perioade, răspunsul ar fi tot același.
Ziua în care voi zice asta ar fi ziua în care automat m-aș lăsa și de politică și este greu să stingi pasiuni!
Rep.: – Nu prea iese fum fără foc, iar la Vâlcea s-a înfiripat ideea că veți candida pentru un loc de parlamentar, ba chiar s-au făcut speculații că veți fi al doilea pe lista senatorială, că se va retrage cineva, etc. Ați răspuns la aceste rumori, nu vreau să o faceți din nou, în schimb vreau altceva. A tresărit Big Brother când a auzit că vreți să vă faceți carieră în politică?
Nu știu dacă a tresărit când a aflat, că nu eram lângă el. Și de obicei, nu tresare așa ușor.
L.R.: – Ca să nu pară că evit răspunsul, dacă aceasta ar fi decizia mea, cred că ar privi-o și el ca pe o veste bună și ar respecta-o.
Știe că sunt genul de persoană care nu pornește pe un drum înainte de a avea un ideal, da se simți pregătit și de a evalua toate ipotezele deciziei.
Rep.: – Să presupunem că veți candida și veți câștiga. Ce transformări credeți că se vor produce în mintea și sufletul dumneavoastră?
L.R.: – Dacă se va întâmpla așa o să rămân același, cu același simț al responsabilității, adaptabilității și loialității.
O să am același număr de telefon, aceeași adresă de e-mail, aceleași hobby-uri, doar cu mai puțin timp pentru ele. O să fiu însă mai aproape de oameni și de nevoile lor, ceea ce mi-ar aduce un sentiment de realizare și o mare satisfacție sufletească.
Și să știți că același o să rămân și dacă nu voi candida sau dacă nu voi câștiga.
Rep.: – Din moment ce acum a apărut ideea de a face un pas înainte, mi-ar plăcea să cred că este și pentru că atmosfera din PSD sub președenția lui Marcel Ciolacu vă permite să visați frumos. Visați frumos?
L.R.: – Atmosfera din PSD este una specifică unui partid care este concentrat și determinat în câștigarea alegerilor de la acest sfârșit de an. O atmosferă responsabilă.
Sunt convins că PSD-ul va da președintele în anul 2024. Marcel Ciolacu este un lider echilibrat care are capacitatea de a face față multor provocări. Și a demonstrat asta, dar nu aș putea spune că, dacă aș face un pas înainte, ar fi datorită acestor aspecte. Deși au și ele importanța lor.
Vreți să știți dacă visez frumos?
(Râde)
Cu toate acestea să știți că nu visez frumos, dimpotrivă, am și coșmaruri câteodată: că cei dragi nu sunt bine, că nu am bani de salarii, pentru credite, impozite și taxe, că nu reușesc să îi mulțumesc pe toți, dar toate aceste coșmaruri se risipesc dimineața când mă trezesc și aprind candela.
Rep.: – Aș vrea să vă dau un extemporal politic, să vă rog să spuneți cum s-ar schimba atmosfera socială, politică și economică din țară dacă Marcel Ciolacu ar fi președintele României? Colateral ar avea de câștigat inclusiv Vâlcea? Prin ce mecanisme, în ce fel?
L.R.: – Sunt convins că Marcel Ciolacu poate contribui la stabilizarea României atât pe plan intern cât și internațional și că și din rolul de Președinte va continua reformele începute ca Prim-ministru al României.
Cred că după multă vreme, tinerii vor fi motivați să rămână în țară, forța de muncă va fi stimulată iar multe din inechități înlăturate. Se întâmplă lucruri bune și în planul politicii externe și cred că le va continua, lucru care va conta enorm în dezvoltarea economică.
Asistăm și cred că am asista la o susținere fără precedent a tinerilor și o încredere în expertiza lor, lucru care mă încântă personal. Pe vremea când eram eu la tineret nu am avut aceste oportunități.
Îmi vin în minte Mihai Ghigiu care ocupă postul de Șef al Cancelariei Prim-Ministrului, Victor Negrescu parlamentar european la al doilea mandat, Roxana Mînzatu – fost ministrul al fondurilor europene și propunerea României pentru postul de comisar european, Alfred Simonis, deputat, fost președinte al Camerei Deputaților, actual președinte de Consiliu Județean și exemplele nu se opresc aici.
Da și Vâlcea ar avea de câștigat, cu siguranță. Atât direct cât și colateral. Marcel Ciolacu va fi președintele tuturor românilor.
Rep.: – Mi-am propus să nu depășesc zece întrebări, dar îmi iau libertatea de a mai adăuga una, de final. Cum arată un parlamentar slab, unul mediocru, unul bun și unul excepțional ?
Sunt mai multe criterii în baza cărora ar trebui să evaluăm. Este greu să concluzionez în câteva rânduri, cred că mi-ar fi mai ușor dacă aș asocia cu nume…
(Râde)
L.R.: – Haideți totuși să încerc să vă răspund.
Un parlamentar slab este neimplicat, superficial și indiferent față de rolul asumat în slujba cetățeanului și a nevoilor acestuia. Este mai preocupat de beneficii personale decât de binele comunității care l-a ales.
Și chiar aș avea câteva nume aici!
Un parlamentar mediocru se limitează la a face minimul necesar pentru a se menține pe linia de plutire și a nu-și pierde poziția. Merge pe un drum lin, stă departe de ring, nici nu excelează, nici nu face greșeli.
Un parlamentar bun este implicat, se zbate, acționează cu un profund simț al datoriei publice, este transparent și integru.
Un parlamentar excepțional este cel născut să fie așa, a cărei activitate legislativă a adus sau a produs schimbări semnificative în viața cetățenilor și a traiectoriei țării.
Rep.: – Vă mulțumesc!
L.R.: – Eu vă mulțumesc!
(Un interviu de Gheorghe Smeoreanu)