Ministerul Culturii alocă fonduri pentru trei monumente istorice din Vâlcea. Alte monumente, printre care şi conacul Olănescu din curtea Seminarului Teologic, au nevoie de reabilitare

Trei monumente istorice din județul Vâlcea vor primi fonduri, în acest an, de la Ministerul Culturii, prin Planul Național de Restaurare (PNR). Este vorba despre Schitul Bradu din orașul Băile Olăneşti, Schitul Jgheaburi de la Stoeneşti și biserica Sfinții Voievozi de la Câineni. Au fost comunicate și sumele pe care Institutul Naţional al Patrimoniului le va acorda pentru obiectivele aflate pe lista finanțărilor din acest an. Valoarea totală se ridică la 2,180,000 Ron.

Schitul Bradu de la Gurguiata, oraș Băile Olăneşti, este un monument istoric foarte valoros, atât prin vechimea cât şi bogăţia elementelor arhitecturale şi picturale. Biserica cu hramul „Naşterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul” a fost ridicată în 1783-1784 de părintele Sava ieromonah, ajutat de preotul Grigore, de jupanul Zamfir şi de Gheorghe logofătul. În 1854-1855 schitul a fost alăturat schitului Sărăcineşti aparţinător Episcopiei de Râmnic, iar în anul 1904 aici nu mai era niciun călugăr. În anul 1999 au fost aduse aici călugăriţe şi lăcaşul Domnului a reînviat.
“Ansamblul Schitului Bradu se află într-o stare proastă de conservare şi necesită urgent sprijin financiar, pentru lucrări de consolidare-restaurare a bisericii şi a picturii murale, cît şi a turnului-clopotniţă. Valoarea necesară pentru realizarea acestor lucrări este mult mai mare (3.453.001 Ron – consolidare biserică; restaurare pictură murală – 402.293 Ron; consolidare turn-clopotniţă – 783.239). Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vâlcea a avizat lucrările la biserică şi clopotniţă încă din anul 2011, iar în anul 2013 pe cele de restaurare de urgenţă a picturii. Prin mai multe adrese Direcţia a cerut să se procedeze, de urgenţă, la etapa de achiziţie publică deoarece monumentul se degradează în ritm alert. Suma alocată în acest an pentru demararea lucrărilor de consolidare-restaurare este de doar 150,000.00 Ron, dar măcar este un început” a spus dr. Florin Epure, director executiv la Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea.

Schitul Jgheaburi de la Piscu Mare, comuna Stoeneşti, după cum arată și pisania, a fost ctitorit încă din secolul al XIV-lea, fiind atribuit legendarului Negru Vodă. Biserica cu hramul “Naşterea Maicii Domnului” a fost refăcută la anul 1640 de Mitropolitul Teofil, în vrema domniei lui Matei Basarab. Biserica de astăzi a fost ridicată în perioada 1822-1827 de preoţii Ioan Andronescu din Cacova, Ioan din Cheia şi Daniil ieromonahul din Zmeuret. Biserica schitului Jgheaburi a fost pictată la 1828 de către Ilie din Teiuş şi Constantin din “Zmeuratu”. Monumentul istoric este vizitat de mulți pelerini îndeosebi în ziua praznicului de Izvorul Tămăduirii.
“În anul 2011 a fost eliberat avizul cu privire la lucrări de consolidare, restaurare, refacere, instalații electrice și termice, lucrări exterioare de sistematizare verticale și iluminat exterior. Lucrările, începute de Ministerul Culturii, în anul 2012, au stagnat din lipsa fondurilor. La 27 august 2014 a fost făcută o recepție provizorie pentru lucrările realizate până la acea dată. La Schitul Jgheaburi sunt necesare lucrări urgente de refacere a învelitorii deoarece acoperișul improvizat, ridicat în urmă cu patru ani, nu mai rezistă mult și astfel se pune în pericol integritatea monumentului istoric. Deasemenea, este urgentă nevoie de constuirea unui zid de susținere, pe partea de est, deoarece râul a erodat malul și există pericolul surupării. Suma alocată în acest pentru continuarea lucrărilor este de 150,000.00 Ron“, a declarat directorul Florin Epure.

Biserica cu hramul „Sfinţii Voievozi” din Câinenii Mici, comuna Câineni a fost ctitorită în anul 1807, de jupân Frangu Daneş şi familia sa. Biserica este remarcabilă prin arhitectura şi pictura sa (cea din interior realizată de zugravii: Manolea, Dinu din Craiova şi Radu ereu, în anul 1808, aşa cum arată textul pisaniei de la proscomidie), dar mai ales prin cea exterioară, realizată în anul 1841 de zugravii Pătru şi Ghiţă Lăzărescu.
“Aici s-au realizat ample lucrări de consolidare şi restaurare, atât a acoperişului, cât şi a picturii din naos şi altar, cu fonduri de la Ministerul Culturii. Pentru ca acest monument istoric să fie redat comunității și integrat într-un circuit turistic, va trebui ca pictura murală, de o inestimabilă valoare artistică, să fie restaurată. Pentru etapa din acest an a fost alocată o sumă de 1,015,000.00 ron”, a spus Florin Epure.

Florin Epure: “Vâlcea este printre județele cu cele mai multe monumente istorice, dar și cu foarte multe probleme de conservare-restaurare!”

Direcţia Județeană pentru Cultură Vâlcea a făcut propuneri de restaurare a monumentelor istorice aflate într-o stare de conservare precară, prin introducerea documentațiilor în Planul Național de Restaurare, pe care îl finanțează Institutul Național al Patrimoniului, instituție subordonată Ministerului Culturii.
„Aceste propuneri noi le facem de mai mulți ani, în continuu. Vâlcea este printre județele cu cele mai multe monumente istorice, dar și cu foarte multe probleme de conservare-restaurare. Am mai cerut suplimentarea Planului Național de Restaurare, pentru lucrări de urgență și pentru alte obiective de patrimoniu din judeţul Vâlcea care sunt în stare de colaps: Conacul Olănescu (sec. al XVIII-lea) din Râmnicu Vâlcea (în curtea Seminarului Teologic “Sf. Nicolae”); Mănăstirea Berislăveşti; Schitul Morunglavu, Serbăneşti – Ştefăneşti; Fostul Schit „44 de izvoare” Pietreni-Costeşti; „Adormirea Macii Domnului” Lunca Stăneşti; „Cuvioasa Paraschiva” Grebleşti- -Câineni; „Sf. Dumitru” şi „Întâmpinarea Domnului” din Livezi; „Sf. Vasile”, Olari-Horezu; „Intrarea în Biserică” şi „Sf. Ioan Botezătorul”, Urşani-Horezu; „Sf. Gheorghe”, Ţeica-Ocnele Mari; „Buna Vestire”, Copăceni; „Sf. Nicolae” Măldăreşti; Sf. Nicolae Dozeşti, Fârtăţeşti; ,,Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” de la Mierleşti-Bărbăteşti.
În urmă cu câțiva ani au fost finanțate, de către Ministerul Culturii fonduri pentru restaurarea bisericilor de lemn, însă au rămas multe care se află în suferință, cum sunt: „Sf. Arhanghel Mihail” şi „Buna Vestire” de la Urşi-Popeşti, „Cuvioasa Paraschiva” din Sineşti-Sineşti, „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Brezoi, „Cuvioasa Paraschiva”din Măgureni-Guşoieni, “Înălţarea Domnului” de la Valea Scheiului-Dănicei, „Sf. Nicolae” din Şirineasa, „Cuvioasa Paraschiva” din Suieşti-Stăneşti. Planul Naţional de Restaurare este principalul program al Ministerului Culturii si Patrimoniului Naţional prin care se alocă fonduri provenite de la bugetul de stat pentru lucrări de restaurare a patrimoniului arhitectural din România. Numărul de obiective care necesită intervenţii urgente de consolidare a structurii de rezistenţă, restaurare a componentelor de arhitectură sau artistice, este foarte mare comparativ cu sumele alocate de la bugetul de stat”, a mai spus Florin Epure, directorul Culturii Vâlcene.

Letiţia LAZĂR