Hrană fără foc! Vâlceanca Marina Murgea Cîrjaliu a renunţat de mai bine de trei ani la alimentele clasice după o experienţă traumatizantă

Marina Murgea Cîrjaliu este inginer tehnician maseor la Râmnicu Vâlcea şi de mai bine de șapte ani a ales să înceapă un nou stil de viaţă, să consume numai hrană crudă, preparată fără foc.

“Sunt vegetarian şi raw vegan din toamna anului 2010. M-am convins singură, după ce o persoană dragă mie a trebuit să treacă printr-un cancer mamar. Acel moment a reprezentat pentru mine “luarea vălului de pe ochi” şi înţelegerea tuturor informaţiilor care veniseră spre mine cu ani în urmă! Accesul la informaţiile ştiinţifice, precum şi mărturiile omenilor care s-au vindecat de boli incurabile cu ajutorul hranei crude în diversele centre medicale naturiste din lume (Gerson Institute, Hippocrates Health Institute) m-au făcut să înţeleg că cel mai mult contează viaţa din mâncarea noastră şi nu mâncarea din viaţa noastră. Când spun viaţa din mâncarea noastră, mă refer la biodisponibilitatea enzimelor, vitaminelor şi mineralelor din alimentele crude, alimente care, dacă sunt preparate termic, îşi pierd mare parte din calităţile nutritive şi terapeutice. Am întâlnit pe cineva care consuma alge (spirulină, chllorela, lithothamnium calcareum, haematococcus pluvialis), ştiam şi eu ceva despre spirulină, am început să consum acest praf minune şi rezultatele nu au întârziat să apară: detoxifierea, apetitul tot mai mare pentru apă, scăderea poftei faţă de lucrurile cu care obişnuiam să mă alimentez. Practic, acesta a fost primul pas către vegetarianism, apoi au apărut informaţiile despre hrana vie, care atunci nu abundau, dar existau. Cartea cu care eu am început a fost „Hrana Vie”, a lui Ernest Gunter, pe care am găsit-o chiar în Magazinul Cozia, moment când am aflat că în Rm. Vâlcea mai există oameni care consumă astfel de hrană! În aceeaşi zi am auzit că un domn din oraş s-a vindecat de scleroză în plăci în urma unui consum constant de alimente crude. Reţete multe am găsit pe internet, în puţinele site-uri specializate care existau în acea perioadă. Minunat este în acest stil alimentar că nu rămâi nicicând în pană de idei culinare. Gama raw food conţine legume, fructe, nuci, seminţe, germeni, vlăstari, condimente, alge, leguminoase, din care poţi prepara rapid ceva sănătos şi săţios!”

“În familia din care provin se găteşte tradiţional”

Marina spune că la început nu i-a fost greu să adopte noul stil de viaţă, dar recunoaşte că greul a venit pe parcurs: “Nu mi-a fost greu la început, greul a venit pe parcurs, întrucât provin dintr-o familie care găteşte tradiţional româneşte şi am o familie în care se consumă, încă, lapte, carne şi ouă. Recunosc că pofte absolult omeneşti am de multe ori atunci când sunt în preajma mirosurilor specifice bucătăriei tradiţionale. Au fost momente când am gustat din diverse preparate. Surpriza şi confirmarea faptului că mi se potriveşte alimentaţia vegană vin de fiecare dată când încerc să gust ceva tradiţional. Stomacul, dar şi vezica biliară au devenit atât de atente la “detalii”, încât imediat mă atenţionează printr-o stare de disconfort digestiv. Efectele sunt multiple, primul efect pe care l-am observat eu a fost abundenţa energiei vitale la nivelul întregului corp. A crescut rezistenţa la efort fizic, s-au rărit virozele, sau dacă mai apar sunt de intensitate scăzută. Eram o persoană obişnuită cu herpesul la buze, acum am uitat de el şi asta datorită hidratării şi alcalinizării optime a organismului. Tot datorită efectului de alcalinizare şi hidratare pe care îl are hrană crudă, nu m-am mai opintit de probleme de genul dureri menstruale, cistită, uretrită sau dureri de rinichi. Părul şi unghiile sunt mult mai sănătoase şi ele. Nu există riscul să depăşesc anumite kilograme, oricât de mult mănânc!”

“Diferenţa se vede după 40 de ani”

În ceea ce priveşte costurile care le generează o astfel de alimentaţie,Marinaspune că avantajul stilului de viaţă pe care l-a ales se vede cel mai clar după o anumită vârstă: “Nu este costisitor. Diferenţa se vede după ce ajungi pe la 40 de ani, când majoritatea dintre noi ajung abonaţi la reţete cu medicamente, pe care dăm bani grei, fără a cunoaşte farmacia naturii. Oricum, alegerea ne aparţine şi atunci când mergem la cumpărături şi avem de ales între ieftin şi scump, doar că de data aceasta alegerea este între a fi sănătos şi a fi suferind. Diferenţa dintre un mic dejun clasic format din caşcaval, salam, unt şi lapte şi unul format dintr-un pahar de lapte de susan sau suc de legume şi fructe, este enormă, nu atât la bani, cât la capitolul nutrienţi. Subliniez, zecile de lei pe care îi dăm pe caşcaval, salam, pateuri, lapte UHT, margarină, unt etc., putem să-i investim în ceva cu adevărat sănătos şi biodisponibil organismului, asta pentru a ţine departe bolile secolului (diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, hipertensiunea arteriala, reumatismul degenerativ, alergiile alimentare etc.), care se instalează de la vârste tot mai fragede printre copii şi adolescenţi, care chipurile mănâncă din ce in ce mai bine datorită ofertei atât de variate din marile lanţuri de magazine!!!

“Legăturile dintre vegani sunt strânse”

Schimbul de informaţii între oamenii care au ales acest stil de viaţă relativ nou sunt strânse: “Sunt destule persoane şi în Valcea care au luat acest drum. Bazele le-a pus Fundaţia Elta la începutul anilor 90. În România, cea mai cunoscută practicantă este este Olivia Steer, soţia lui Andi Moisescu, care a ales să-şi crească cei doi copii în acest fel. Începând cu anul 2010, se organizează la Bucureşti Târgul Anual Raw Generation, târg la care sunt din ce în ce mai mulţi participanţi. Legăturile dintre vegani sunt strânse şi datorită reţelelor de socializare acum în vogă. În Bucureşti, Timişoara, Braşov şi Constanţa există chiar cofetării şi restaurante cu specific raw vegan. Fiecare vegan a ales să consume un anume procent de hrană crudă, majoritatea au peste 50% hrană crudă zilnic, alţii ajung la 80-100%, care personal cred că-i idealul. Eu în perioada de primavară, vară şi toamnă, menţin un procent de peste 90% alimente crude, restul gătit vegetarian. În diverse oraşe dinţarăse organizează periodic cursuri şi seminarii dedicate exclusiv bucătăriei fără foc. Personal am organizat în Rm. Vâlcea, Călimăneşti-Căciulata, Sibiu şi Bucureşti peste 15 astfel de întâlniri. La toate am întâlnit oameni minunaţi, care au înţeles cât de importantă este mâncarea din farfuria noastră nu din punct de vedere cantitativ, ci calitativ. Varietatea mâncărurilor fără foc este constituită din sucuri, smoothiuri, supe, salate, pateuri, mâncăruri variate, sosuri, lapte, pâinici uscate, dulciuri, fructe/legume deshidratate, toate extrem de gustoase, săţioase şi sănătoase. Un alt principiu după care mă ghidez acum este că un om informat face cât doi. Informaţia este esenţială, cine o are şi o înţelege, şi o mai şi aplică, este experimentator şi doar atunci spune cu tărie că ceva i se potriveşte sau nu. Noi, oamenii, suntem trup, minte şi suflet, dacă neglijăm oricare dintre cele trei aspecte, putem ajunge suferinzi. Doar de noi depinde sănătatea noastră, mai cu seamă într-o eră a informaţiei, când doar să-ţi doreşti este de ajuns!”.

Gabi Cîrjaliu