FOTO/VIDEO! Unde se vrea, se poate! Târgul de animale de la Vaideeni, o reușită deplină

Zeci de crescători de ovine, bovine și caprine din zece județe au fost prezenți în Comuna Vaideeni. Aceștia au avut la dispoziție standuri în care le-au prezentat vizitatorilor și oficialităților locale și naționale cele mai frumoase exponate.

Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Vaideeni din județul Vâlcea, cu sprijinul Consiliului Județean Vâlcea, Ministerului Agriculturii şi Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie. Prin această acțiune primarul Daniel Achim Băluță și compania doresc să reînvie ocupațiile tradiționale de creștere a animalelor. Și, au demonstrat din nou, că acolo unde se vrea și se știe, se și poate! La Căminul Cultural „Vartolomei Todeci”, au avut loc dezbateri privind dezvoltarea agriculturii și zootehniei în România cu reprezentanți de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională pentru Zootehnie, Consiliul Județean Vâlcea, Instituția Prefectului Vâlcea, APIA, precum și de la alte instituții cu atribuții în domeniu apoi, au putut fi vizitate standurile cu produse tradiționale și expoziția cu vânzare de ovine, bovine și caprine.

Standuri spectaculoase

Pentru specialiști, dar și pentru simplii vizitatori, standurile au fost spectaculoase. Nu au lipsit rase celebre de ovine – ţurcană, carabaşă, merinos, lacaune, de bovine – blue Belgian, brună, bălţată românească, montbeliard, limousine sau de caprine – metis-saanen. Crescătorii de animale au sperat ca la evenimentul ajuns la cea de a patra ediție consecutiva sa ajungă și Ministrul Agriculturii dar acesta, reținut de o problemă gravă de familie, a delegat un secretar de stat. Totul a fost organizat ca la carte de conducerea Primăriei Vaideeni. Oaspeții au fost așteptați de copii îmbrăcați în costume tradiționale și au putut gusta bunătățile culinare pregătite la ceaun sau grătar. În fundal s-a putut auzi, în permanență, folclor autentic de la munte.

O duc mai greu, dar nu se lasă

Crescătorii de animale spun, însă, ca o duc din ce în ce mai greu și vor mai mult sprijin de la statul român. Nici nu le trece prin cap să renunțe, însă, la activitatea pe care au moștenit-o din moși-strămoși. “Avem probleme cu pășunile, avem probleme cu prețurile. Am dat mieii mai mult gratis. Statul ar trebui să ne ajute. Brânza nu se caută, lâna o aruncăm la râpă… Aproape că noi lucrăm în pierdere. Dacă o să fie ca anul trecut nu știm ce să mai facem, a ajuns kilogramul 6 lei… Să se facă centre de colectare de brânză, de lână, de carne, altfel noi ce facem… Oricum, nu ne lăsăm. Asta am învățat să facem, asta vom face în continuare”, ne-au declarat crescătorii de animale.

“Dacă ne-ar lăsa să ne vindem produsele, nu am avea nevoie de nicio subvenție” – Daniel Băluță

Așa cum era de așteptat, primarul Daniel Băluță le ține partea micilor fermieri și crede că inconstanța în legi trebuie să înceteze și birocrația să se reducă la minimum: “Este o tradiție veche. Din fericire suntem purtătorii acestei tradiții. Prima ediție a fost în anul 1972 la Vaideeni. După anii ’90, această expoziție s-a întrerupt. Cu sprijinul exclusiv al ciobanilor din Vaideeni am organizat din nou acest târg. De la an la an trebuie să ne dezvoltăm. Creșterea animalelor este esența poporului român. Oameni au probleme și au dreptate. De-a lungul timpului în legi s-a mai pus câte o virgulă de cei care au avut interes. Legile nu au mers în favoarea micilor fermieri ci a marilor fermieri. Eu am mai încredere, însă, în actuala guvernare, în actuala conducere a Ministerului Agriculturii și cred că lucrurile se vor regla și cu ajutorul europarlamentarilor. Crescătorii de animale au fost forțați să se asocieze, dar ce s-a gândit inițial, a picat. Să nu uităm că în vremea comunismului crescătorii de animale erau singurii întreprinzători liberi. Mă repet, cadrul legislativ are o inconstanță de speriat. Se schimbă legile și la două luni. Un crescător de animale trebuie să se concentreze la activitatea lui, să fie liniștit, nu să stea să caute pe internet ce lege s-a mai modificat, să stea la emisiunile de la tv să vadă că a mai dat unul o lege și trebuie să lase animalele și să plece de urgență la APIA. Eu vă spun ceva, ascultați ce vă spun, dacă ne-ar lăsa să ne vindem produsele, nu avem nevoie de nicio subvenție!”.

“Încercăm, și cred că am reușit să păstrăm tradiția. Am încercat să aducem câți mai mulți fermieri. Le mulțumim oaspeților care au venit din zece județe, fără ei nu am putea să ținem acest târg”, completează viceprimarul Vasile Ichim din Vaideeni, omul bun la toate și pregătit în multe domenii.

“Îi vom ajuta pe oameni, acest guvern nu face glume”

Pe de altă parte, reprezentantul Guvernului României și președintele Consiliului Județean spun că fermierii vor primi mai mult sprijin și se vor lupta în special pentru reducerea birocrației. “Normal că sunt foarte mulțumit de ceea ce am văzut la Vaideeni. Oamenii au dreptate când se plâng de birocrație, care este impusă, creată sau copiată. Trebuie reduse mult drumurile de la primărie la municipiu și înapoi că altfel nu mai are timp fermierul să își crească animalele. Sunt proiecte în Parlament în acest sens, o să le vedeți. Știți cum se spune, 1000 de cuvinte nu fac cât o faptă. Trebuie găsite programe care să le simplifice afacerile”, ne-a declarat Daniel Botănoiu, ministru secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

“Eu particip la tradițiile de la Vaideeni încă de când eram parlamentar. Mă bucur că au venit mulți crescători de animale. Mă bucur că ideea de a înființa o bursă a berbecilor la Vaideeni începe să prindă contur. Vom avea o astfel de bursă, extrem de importantă pentru toată lumea. Telemeaua de Vaideeni devine un brand național, în altă ordine de idei. La Consiliul Județean lucrăm la un catalog al produselor tradiționale. I-am solicitat domnului ministru ca la Vâlcea să funcționeze Agenția Regională a zonelor montane pentru că suntem un județ cu mare potențial”, completează Constantin Rădulescu, președintele Consiliului Județean Vâlcea.
Târgul de animale de la Vaideeni are o veche tradiție. A fost organizat pentru prima data în anul 1972 apoi, după anii ’90 s-a întrerupt, odată cu dispariția transhumanței.

Gabi Cârjaliu
Letiţia Lazăr
Video Gabi Henning