FOTO/VIDEO Ceramica de Vlădești, în circuitul turistic! Localitatea vâlceană este a opta din România care a intrat în programul susținut de Comisia Europeană

După meșteșugul olarilor din Horezu, Județul Vâlcea are o nouă destinație pe harta europeană a ceramicii. Este vorba de Comuna Vlădești, care a intrat de curând pe lista localităților din Europa apreciată pentru olărit, în cadrul programului “Ruta culturală a ceramicii” susținut de Comisia Europeană. În Comuna Vlădești, prelucrarea lutului este o îndeletnicire veche, practicată de sute de ani.

Ceramică dacică

Ceramica de Vlădești, ca și cea de Horezu, este una deosebită, dar ceea ce o face cu adevărat specială este culoarea albă pe care ceramiștii o dau vaselor. “Ceramica de Vlădești este mai cunoscută sub numele de ceramică dacică. Am încercat să o păstrăm din toate punctele de vedere nealterat și sperăm să o păstrăm în continuare cu toate că tendințele sunt altele. Nu toată lumea apreciază, este vorba de educație. Ceramica dacică este foarte bine păstrată, avem un decor unic. Avem câteva motive pe care le păstrăm cu sfințenie, s-au păstrat în timp, vârful de brad și crenguța de brad. Mai avem spirala, simbolul continuității, i se mai zice melcul. Al treilea element este șireagul, care reprezintă urcușurile și coborâșurile în viță. Avem viață, spiritualitate și apa. Restul reprezintă aerul”, spune Eugen Pătru, ceramist.

Singurii ceramiști din Vlădești

În ultimul deceniu, rând pe rând, vechii ceramiști s-au stins, astfel că acum o singură persoană duce mai departe această tradiție, Eugen Pătru, este printre cei mai cunoscuți meșteri populari din Vâlcea, dar și din țară, dar simte că poate pierde lupta cu modernismul, iar ceramica albă de Vlădești poate ajunge doar o piesă de muzeu. “Suntem singurii care am rămas în Vlădești. A fost o perioadă în care la Vlădești erau peste 100 de familii de ceramiști, de olari. Din păcate am rămas doar noi, ceea ce din punct de vedere financiar dacă nu ai concurență, te plafonezi. Este important ca mereu să ai concurență. E important să învățăm unul de la celălalt. Sperăm să ducem mai departe tradiția. Cu ajutorul conducerii localității, am făcut un atelier aici la Căminul Cultural și deja am 6, 7 copii extrem de talentați, pe care i-am dus și la demonstrații. Am fost și la Zilele Europei la București. Nu oricine poate face ceramică, e nevoie de talent. Unii dintre ei nu iau în serios, vin să se joace cu lutul, nu au ambiție dar, v-am spus, am câțiva buni. Și-au improvizat roți acasă și vin și la mine la atelierul de acasă. Le pregătesc pământ și pentru acasă, să facă singuri, e cel mai un mod de a progresa. E important că am intrat în acest circuit turistic și nu mă refer doar la noi, ca olari. Avantajează în general comuna. Datorită ceramicii s-au realizat multe obiective, s-au obținut fonduri europene. Zeci de kilometri de drumuri care leagă comunele limitrofe de Vlădești și leagă și unele puncte de interes turistic, avem destule. Avem un lac unde există singura plantă carnivoră din țară. Ar fi păcat să nu exploatăm ceea ce ne-a dat Dumnezeu. Primarul este foarte interesat și se ocupă și asta contează mult”, completează meșterul popular.

De la electrician, la ceramist

De meserie, Eugen Pătru este electrician, dar a învățat tainele olăritului de la socrul său, renumitul ceramist, Dumitru Șchiopu, acum mulți ani. De atunci s-a dedicat în totalitate acestei îndeletniciri. Și nu este singurul, soția și cei doi copii îi împărtășesc pasiunea pentru modelatul lutului. Ceramica este pentru familia Pătru și o afacere, care ce-i drept le aduce mai multă satisfacție sufletească și nu bănească. “Mie mi-a plăcut de mică să văd cum dintr-o bucată de pământ crește un vas atât de frumos. mi-am dorit mereu să fac asta, deși părinții mei mi-au spus că nu este o meserie de femeie. Am învățat, totuși, să lucrez și cunoaștem toate etapele prin care trebuie să treacă pământul respectiv. După ce m-am căsătorit am văzut că nu mai lucrează nimeni și așa l-am convins pe soțul meu să facem ceramică, să ducem traiția mai departe. Dacă îți place nu e greu deloc. E plăcut să stai în atelier, să faci cu mâinile tale ceva frumos. Lucrez și cu copiii, de fapt îl, ajut pe Eugen, când sunt perioadele cu școala altfel vin și cei de la școală și stăm fiecare în jurul meselor și încercăm să facem diverse obiecte, tot ce se poate, tot ce își imaginează ei. Tatăl meu așa a început, făcea fluiere și mergea cu ele, le vindea și își câștiga un bănuț. Este și o afacere pentru noi, se poate trăi, mai greu, dar se poate”, ne-a declarat Violeta Pătru, ceramist, soţia meșterului popular.

Primarul Adrian Cosac, alături de familia de ceramiști

Visul celor doi soți este acela de a transmite tainele olăritului și tinerei generații. Împreună cu autoritățile locale, cei doi au pus bazele unui mic atelier de olărit în Căminul Cultural din Vlădești, acolo unde îi învață pe copiii de la școala din localitate cum se lucrează lutul. A fost și dorința autorităților locale ca olăritul să fie revigorat și au făcut tot posibilul ca localitatea să fie parte a Rutei culturale a ceramicii. Din fericire, răspunsul a fost pozitiv din partea Ministerului Turismului. “Faptul că localitatea a intrat în circuitul european al ceramicii contează foarte mut pentru dezvoltarea comunei, pentru cunoașterea localității străvechi. A mai rămas un singur ceramist. Cu ajutorul său și cu sprijinul nostru încercăm să ducem tradiția mai departe. Vin copii mulți să învețe, și de la Vlădești. dar și de la alte școli din județ. Avem spațiu de producție, vom face și un magazin de vânzare dacă o să fi cazul. Ceramica este un simbol al localității noastre, am avut și câteva ediții ale unei sărbători, Ulciorul de Vlădești, o vom continua și anul viitor. Vom invita ceramiști de renume, care să vadă că suntem interesați de această activitate”, spune Adrian Cosac, primar Comuna Vlădești. Alături de Vlădești, alte șapte localități din România fac parte din această rută europeană a ceramicii. Este vorba de Corund, Vama, Marginea, Rădăuţi, Satu Mare, Miercurea Ciuc şi Horezu.

Gabi Cîrjaliu