Firijba – satul din Popeşti, unde s-au născut oameni mari, devine sat patrimoniu

Doar drumul şerpuind prin pădure cu urme, un drum asfaltat pe care ani de zile şi l-au dorit firijbenii, îţi certifică existenţa satului Firijba din comuna Popeşti. Înainte era greu să urci în satul uitat de lume. Acum edilul şef, Constantin Şerban, are planuri mari: vrea să declare Firijba sat de patrimoniu, toate casele trebuind preluate de pri¬mărie în custodie şi definite ca sat tematic.

Casele par desenate ca într-un tablou în albul nimicitor care înconjoară totul. În urmă cu doar un an, iarna era grea la Firijba. Oamenii urcau greu prin nămeţi, iar pâinea şi alimentele erau aduse cu raniţa în spate, la câteva zile, de către un bărbat al satului. Aici totul pare ca într-un basm. Nu se aud voci de oameni, iar multe dintre case sunt părăsite. Acest sat pare uitat parcă de lume şi de civilizaţie. „Cândva, aici era magazin, croitorie, şcoală. Şcoala a fost distrusă. Croitoria şi magazinul s-au desfiinţat, deoarece a murit proprietarul. Cum aducem pâine şi alimente? În spate, cu raniţa!”, îmi spune Marius Cocoş, unul dintre fiii satului.

De unde i se trage numele de Firijba la satul de pe dealurile Popeştiului, nu se ştiu prea multe. Din bătrâni se spune, însă, că nişte fugari s-au refugiat aici, pe aceste dealuri, de unde şi numele unei păduri de la marginea satului – „La fugari”. Cândva, în urmă cu zeci de ani, a căzut şi un avion, de unde şi denumirea unui loc, „La avion”.
Mai multe despre Firijba povesteşte însă primarul comunei Popeşti, Constantin Şerban: “Satul tăietorilor de lem¬ne, cum i se mai spune satului Firijba, vine din negura timpului, fiind un sat medieval ro¬mânesc, printre puţinele care s-au conservat în timp datorită izolării şi a faptului că această comunitate avea o legătură atât de strânsă, încât foarte greu a reuşit să se integreze cu restul lumii. Asta a fost foarte util pe vremuri, în prezent a fost dramatic, pentru că această comunitate mai numără doar câteva suflete. Sunt peste 30 de case aici, care au o vechime impresionantă, mai mult de jumătate sunt părăsite, pentru că oa¬menii au plecat sau au decedat. Pentru că s-a lucrat la drumul de legătură, pe viitor avem de gând să realizăm o staţiune agro-turistică, după ce casele vor fi preluate în patrimoniu de către primărie”.
Satul Firijba a apărut pe harta judeţului Vâlcea în urmă cu aproape 500 de ani, fiind întemeiat de tăietori de lemne. Aceştia foloseau ca unelte în activitatea lor “firejuri” sau fie¬răstraie, de aici şi numele cătunului. Potrivit datelor fur¬nizate de Primăria Popeşti, vechimea satului este atestată şi de faptul că primele biserici de lemn din judeţul Vâlcea au fost construite cu lemn extras din Pădurea Firijba.
Satul Firijba număra în anul 1900 peste 150 de lo¬cu¬i¬tori, majoritatea tăietori de lem¬ne. Pe atunci avea şi o şcoală, dar şi o biserică, care acum nu mai sunt funcţionale. În sat mai trăiesc 38 de localnici, majoritatea cu vârstă de peste 60 de ani, o singură familie având copii.
Doar bătrânii au mai rămas aici. Cei tineri sunt departe.

Ani de zile, azma a fost pâinea localnicilor de la Firijba. „Trebuie doar să ai făină şi apă, şi azma este gata. Ia locul de cinste al pâinii. Doar că azma nu cade bine pentru persoanele care suferă de ulcer. Azma e foarte bună, doar că mie nu îmi face bine, aşa că sunt dependentă de pâine”, îmi spune o bătrână care îmi întinde o bucată de azmă.
Marea bucurie a firijbenilor a fost, după ani de aşteptare, asfaltarea drumului pe o lungime de 2 kilometri, urmând ca în perrioada următoare să se asfalteze diferenţa de 2,8 km. Drumul DC 105 Meeni – Firijba face legătura dintre comuna Popeşti şi satul Frânceşti din comuna cu acelaşi nume şi oraşul Băbeni.
Investiţia a beneficiat de finanţare pe OG 28 şi are o valoare totală de circa 30 de miliarde de lei vechi.
„Aici s-au născut oameni mari, secretari de stat, colonei, profesori, dar problema este cu cei care au rămas, că majoritatea sunt persoane în vârstă şi trebuia să le facilitez drumul către civilizaţie. Printre nume cunoscute de oameni mari se numără Dan Nicolae Vasilescu, Dumitru Şerbănescu şi mulţi alţii. Cu ajutorul arhitectului Marius Voica, vom încerca recondiţionarea căsuţelor de altădată în acest sat”, ne mărturiseşte edilul.

Letiţia LAZĂR