Eugen Neață: „Este o alegere politică, nu o necesitate economică” – Reformă radicală în MAI în locul austerității pentru populație

Deputatul PSD de Vâlcea, Eugen Neață, a depus în Parlament o interpelare adresată prim-ministrului Ilie Bolojan prin care solicită o analiză oficială privind reformarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) ca alternativă la măsurile de austeritate aplicate populației.

Documentul vizează analiza alternativelor de reformă administrativă la măsurile de austeritate socială, iar obiectul este formulat clar de deputat. „Evaluarea reformei structurale a Ministerului Afacerilor Interne ca alternativă la măsurile de consolidare fiscală aplicate populației”, precizează Eugen Neață în interpelarea transmisă premierului.

Reformă structurală în loc de presiune pe pensii și proprietăți

În contextul neindexării pensiilor cu rata inflației, introducerii CASS pentru anumite categorii de pensionari și majorării taxelor pe proprietate, parlamentarul vâlcean cere o analiză transparentă a alternativelor interne din sistem.

În document, acesta afirmă că actualele măsuri reprezintă o formă de agresiune economică asupra cetățeanului captiv și susține că statul a ales să extragă 20 de miliarde de lei anual din buzunarele celor mai vulnerabile categorii sociale.

Deputatul consideră că reforma reală trebuie să înceapă din interiorul aparatului administrativ. „O reformă autentică, capabilă să reducă deficitul și să crească eficiența, trebuie să înceapă cu amputarea structurilor parazitare și a cheltuielilor fără noimă”, afirmă Eugen Neață.

„Hidra celor șase Inspectorate Generale”

Un capitol consistent din anexă este dedicat celor șase Inspectorate Generale din cadrul MAI – IGPR, IGPF, IGJR, IGSU, IGI și IGAv – descrise de deputat drept „șase «ministere în miniatură»”.

Potrivit acestuia, problema nu este la nivelul polițistului sau pompierului din teren, ci la nivelul suprastructurii administrative, unde există:

• „Sextuplarea funcțiilor de suport” – fiecare inspectorat având propriile structuri de logistică, resurse umane, juridic și achiziții;
• „Paralizarea deciziei (Modelul Rusesc)” – circuit birocratic prelungit între teritoriu și centru;
• „Militarizarea administrativă” – funcții preponderent administrative ocupate de cadre militare.

Costul acestei structuri este estimat dur. „Menținerea acestui nivel intermediar costă statul aproximativ 6 miliarde lei anual doar în salarii de comandă și întreținere administrativă”, susține Eugen Neață.

„Generalii de carton” și miza politică

În anexă apare și sintagma „Generalii de Carton”, prin care deputatul descrie supradimensionarea conducerii militare administrative.
El afirmă că desființarea inspectoratelor generale ar însemna «decapitarea» a sute de generali și colonei care au influență, conexiuni și care asigură controlul politic asupra structurilor de forță.

În document se arată: „Este mult mai riscant politic să te lupți cu «generalii de carton» decât să îngheți pensiile unor bătrâni”.

Extinderea reformei: MApN și serviciile

Deputatul propune ca modelul să fie aplicat unitar și în alte structuri militarizate.
El menționează explicit: „MApN și Servicii Secrete: Demilitarizarea personalului administrativ și reducerea posturilor de suport din SRI, SIE, SPP, STS (economie de cca. 3 mld. lei)”.

Totodată, este invocată o „Legislație eficientă” care ar putea aduce „aproximativ +8 mld. lei” prin eficientizarea încasării sancțiunilor contravenționale, precum și „Reorganizarea aparatului administrativ (…) (aproximativ +8 mld. lei)”.
Concluzia este ambițioasă: „Dacă adunăm restructurarea MAI cu o reformă similară în Ministerul Apărării și în Serviciile Secrete (…), suma obținută ar depăși cu mult 30 de miliarde de lei”, afirmă Eugen Neață.

14 miliarde din MAI și 30 de miliarde la nivel național

În analiza comparativă inclusă în anexă, deputatul estimează că doar prin reforma MAI s-ar putea obține economii de aproximativ 14 miliarde de lei, prin:

• desființarea celor șase inspectorate generale,
• pensionarea la 60–65 de ani pentru funcțiile neoperative,
• unificarea achizițiilor.

În viziunea sa, aplicarea modelului și în celelalte structuri militarizate ar genera 20–25 miliarde de lei suplimentar.
Rezultatul final, potrivit documentului, ar fi:

• Deficitul bugetar atinge țintele asumate fără noi taxe.
• Justiție socială, pensiile oamenilor rămân intacte și indexate.
• Siguranță publică ridicată, mai multe forțe de ordine în stradă, dotări mai bune.

„O alegere politică, nu o necesitate economică”

În concluzie, deputatul afirmă: „Guvernul ar fi putut alege să nu se atingă de pensii și de impozitele pe case dacă ar fi aplicat reforma structurală în MAI”.
Mai mult, documentul susține: „Este o alegere politică, nu o necesitate economică”.
Eugen Neață încheie tranșant: „Această alternativă propune sacrificarea sistemului birocratic pentru a salva cetățenii”.

Interpelarea este datată 16 februarie 2026 și solicită un răspuns fundamentat pe date oficiale și analize instituționale. Prin această inițiativă, deputatul de Vâlcea aduce în prim-plan o dezbatere sensibilă: reforma structurilor de forță versus austeritatea aplicată populației.