De Sfinţii Mihail şi Gavriil, bisericile vâlcene îşi deschid porţile credincioşilor

Ziua de 8 noiembrie a început a fi prăznuită în biserică ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. În popor, mai poartă şi numele de “vara arhanghelilor”. În această zi sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit sa aibă parte de mare chin înaintea morţii.

În sâmbăta care precede această sărbătoare au loc Moşii de Arhangheli. Se fac praznice pentru cei plecaţi, se împarte de pomană pentru sufletul lor şi iertarea păcatelor, se pomenesc în biserici cei morţi, se aprind lumânări pentru cei care au trecut în nefiinţă fără lumină.
Arhanghelul Mihail, al cărui nume se traduce prin “puterea lui Dumnezeu”, este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ.
Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, “bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei, că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus, Gavriil a rostit cel dintâi numele lui Isus Hristos şi l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu.

Sfântul Mihail ţine crini în mână, semn al bunei vestiri, iar Gabriel – o sabie de foc

Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mâna, semn al bunei vestiri, iar celalălt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor. În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptator împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie.

Lăcaşuri de cult vâlcene care sărbătoresc hramul

Mai multe lăcaşuri de cult îşi deschid porţile credincioşilor care vor veni să sărbătorească ziua celor doi arhangheli. În judeţul Vâlcea sunt:
– Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Mănăstirea Arnota, Costeşti;
– Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, comuna Fârtăţeşti, sat Fârtăţeşti;
– Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, comuna Alunu, sat Godeni;
– Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, cartier Bârzoteni, oraş Horezu;
– Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fostului Schit Arhanghel, Râmnicu Vâlcea, cartier Arhanghel;
– Biserica „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil” a fostului Schit Cetăţuia, Râmnicu Vâlcea, str. Calea lui Traian, pe Dealul Cetăţuia;
– Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, comuna Budeşti, sat Budeşti;
– Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, comuna Cernişoara, sat Modoia;
– Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a Mănăstirii Surpatele, comuna Frânceşti, sat Surpatele;
– Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi „Buna Vestire”, comuna Popeşti, sat Urşi.
Cifrele statistice arată că cei mai mulţi dintre romanii care îşi aniversează onomastica de Sfântul Mihail si Gavriil sunt majoritatea bărbaţi şi că cele mai frecvente nume sunt Mihai, Gabriel, Mihail şi Gavril.

Letiţia Lazăr