De ce este frumoasă staţiunea Govora, a doua din Europa unde coexistă două tipuri de ape minerale! Mihail Sadoveanu, printre personalităţile care veneau cu drag aici!

Cândva perla Olteniei, Govora nu mai are căutare ca pe vremuri când orăşelul cu cele mai multe obiective de patrimoniu din acest judeţ era curtat de cele mai cunoscute familii aristocratice din zonă. Motivul nu este frumuseţea parcului, ci delăsarea unor clăditi cu istorie, clădiri cu o arhitectură pe care nu ai cum să nu o admiri şi tronează în mijlocul oraşului. Mulţi turişti rămân dezamăgiţi de imagine şi se plâng pe reţelele de socializare. Mulţi nu mai vor să se întoarcă aici, unde Mihail Sadoveanu îşi căuta muza. Autorităţile locale sunt într-o neputinţă totală, deoarece respectivele clădiri au proprietari. Puţină lume ştie că Govora este a doua staţiune din Europa unde coexistă 2 tipuri de ape minerale: ape minerale iodate de zăcământ şi ape minerale sulfuroase de mică adâncime provenite prin mineralizare.

Parcul Băilor se întinde pe o suprafaţă de 20,5 hectare, teren care a fost răscumpărat de la localnicii din comuna Păuşeşti Otăsău prin achitarea unor sume de bani sau prin schimburi. Terenuri în schimb au primit 6 localnici din comuna Păuşeşti Otăsău, consemnaţi într-un tabel întocmit de subprefectul plasei Cozia, la 3 decembrie 1813: Ion Teodorescu, Nae Păuşescu, N. C. Cumpănaşu, Ion Constantinescu, preot N. Nicolăescu, Dumitru Ionescu.
În tabelul amintit se menţionează faptul că doar pe proprietăţile ultimilor doi se găseau izvoare de ape minerale. Primul locuitor nominalizat, Ion Teodorescu, poreclit Ciurea, a fost amintit în documentele apărute după 1949, ca fiind descoperitorul apelor minerale de la Govora, menţiunea fiind făcută la indicaţia autorităţilor vremii şi a fost preluată de majoritatea scrierilor apărute după acea dată.
Tot la Govora s-a ridicat în perioada 1882-1894, primul stabiliment de băi şi primele spaţii pentru cazarea pacienţilor, constituite într-un număr de trei hoteluri numerotate de la 1 la 3: „Hotelul Statului nr. 1”, „Hotelul Statului nr. 2”, „Hotelul Statului nr. 3”, dintre care în prezent mai există două, „Hotelul Statului nr. 1”, care se păstrează sub înfăţişarea originală şi „Hotelul Statului nr. 2” (actuala Vilă nr. 9).
În zona parcului a fost amplasată, de doctorul colonel Nicolae Popescu-Zorileanu, o „ambulanţă militară rurală”, constituită dintr-o companie de veterani ai Războiului de Independenţă din anul 1877, care au urmat tratamente cu apele minerale de la Govora. Vegetaţia forestieră din perimetru a fost defrişată şi s-au executat lucrări de captare şi înmagazinare a apelor minerale, lucrări conduse de inginerul de mine Hiranlic Bochet, de origine francez, în funcţia de inginer şef fiind C. M. Mironescu. În apropiere de aceste izvoare a fost ridicat un prim stabiliment de băi, rezervoare pentru apele minerale extrase.
Pavilionul de băi, este amplasat pe o terasă largă, mărginită la sud de pârâul Hinţa şi la nord de restul parcului şi aleea ce urcă spre Policlinică (,,Hotelul Statului nr. 1”). A fost construit în perioada 1911-1912 după planurile arhitectului Ernest Doneaud, sub conducerea inginerilor Puklicky şi Brătescu fiind dat în folosinţă în anul 1914. Finalizarea clădirii s-a desfăşurat etapizat din cauza războiului şi a distrugerilor din timpul ocupaţiei germane.

Hotelul Palace, a fost construit în perioada 1911-1914 după planurile arhitectul E. Doneaud sub conducerea aceloraşi ingineri. Arhitectura îmbină armonios stilul rococo, baroc, clasic, renascentist cu elemente decorative ale stilului popular românesc.
La primul etaj unde se aflau camerele de lux au fost găzduite de-a lungul timpului personalităţi ale vremii, oameni de ştiinţă şi cultură, mari interpreţi ai scenei lirice româneşti, mari interpreţi de muzică populară: M. Sadoveanu, acad. Radu Voinea, acad. prof. Gr. Benetato, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Elena Zamora, Ion Dacian, Iolanda Mărculescu, Dan Iordăchescu, Ioana Radu, Maria Ciobanu, Tudor Gheorghe, Elisabeta Polihroniade.
Izvorul Ferdinand se găseşte în apropierea Uzinei electrice, pe malul drept al pârâului Hinţa, în zona cea mai bogată în ape minerale sulfuroase. Băile Govora este a doua staţiune din Europa unde coexistă 2 tipuri de ape minerale: ape minerale iodate de zăcământ şi ape minerale sulfuroase de mică adâncime provenite prin mineralizare. Primele analize, sumare, ale apelor minerale le-a făcut chiar medicul Nicolae Popescu-Zorileanu în perioada 1888-1889. În anul 1882, acestea au fost trimise chimistului Alfred Nicolaus Bernath de Lendway24, care era şeful laboratorului de chimie al armatei. Câţiva ani mai târziu, în 1886, chimistul Alfonso O. Saligny25, profesor de chimie industrială, la Şcoala de Poduri Şosele şi Mine26, face un nou set de analize complete ale acestor ape, analize care au certificat calităţile terapeutice ale acestora. După 1950 izvorul Ferdinand a purtat numele de izvorul „30 decembrie” până după 1989 când şi-a redobândit vechiul nume. După 1970 izvorul iniţial unic a fost divizat în 3, în funcţie de compoziţia chimică şi efectele terapeutice. Izvorul nr.2 a fost captat separat şi dirijat într-o nouă construcţie aflată la 150m în aval pe malul drept al pârâului Hinţa. Această amenajare a fost o nereuşită şi s-a revenit la vechiul amplasament.

Letiţia LAZĂR